Evenimentul Istoric > Articole online > Averea răposatului Patriarh Nicodim. Cu ce s-au pricopsit popii care au căutat-o și găsit-o
Articole online

Averea răposatului Patriarh Nicodim. Cu ce s-au pricopsit popii care au căutat-o și găsit-o

Joi, 22 aprilie 1948

Costumul alb, cu camilafcă tot albă al Patriarhului Nicodim l-a luat Episcopul Iosif Gafton al Argeşului. El afirmă că i-a fost dăruit.

S-a hotărât ca Patriarhul Nicodim să fie înmormântat în Catedrala patriarhală, alături de decedatul Miron Cristea.

Ştirea aceasta a produs o oarecare nedumerire între clerici, care erau încredinţaţi că bătrânul va odihni la Mănăstirea Neamţ.

Se afirmă că hotărârea aceasta se datoreşte faptului că Stanciu Stoian, ministrul Cultelor, a refuzat, pentru motive bine întemeiate, de altfel, să pună la dispoziţie suma de patru sute cincizeci de mii lei, necesari transportării sicriului cu rămăşiţele pământeşti ale Patriarhului Nicodim la Neamţ; el a motivat că nu are bani.

Cine a fost Dudu Velicu

Ziarul Lumina publica, pe 13 februarie 2011, sub titlul „Dudu Velicu cronicarul bisericesc”, următoarele:

A fost unul dintre absolvenţii de referinţă din perioada interbelică ai Seminarului „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti.

Cu sprijinul arhimandritului Nifon Criveanu, viitorul episcop de Huşi, tânărul Dudu Velicu studiază Teologia ortodoxă la Universitatea „Jozef Pilsduski” din Varşovia, apoi, cu o bursă a Patriarhiei Române, îşi continuă studiile la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din Strasbourg.

Întors în ţară, din 1936 şi până în 1939 ocupă funcţia de secretar personal al patriarhului Miron Cristea.

Rolul său se pare că nu a fost străin de cel al serviciilor secrete.

După decesul întâiului patriarh român şi deţinerea funcţiei de director al cancelariei Mitropoliei Moldovei, în vremea celui de-al Doilea Război Mondial, Dudu Velicu ajunge funcţionar la Secţia de Cenzură Externă, pentru ca din 11 februarie 1943 şi până la 23 august 1944 să ocupe postul de director de cabinet al lui Eugen Cristescu, şeful Serviciului Special de Informaţii.

După 1945, gravitează permanent în mediul teologic bucureştean, informând serviciile secrete de tot ce se întâmpla şi se discuta.

În anii 1950 a fost închis în lagărul de la Bragadiru, apoi a lucrat la Serviciul Relaţii Externe din Administraţia patriarhală.

De la Dudu Velicu avem o frescă detaliată asupra evenimentelor şi faptelor care se consumau în Biserica Ortodoxă Română după al Doilea Război Mondial, un autentic letopiseţ al perioadei contemporane.

 

Sursa: Arhivele Naționale. Dudu Velicu, ”Biserica Ortodoxă în anii regimului communist. Însemnări zilnice. 1948-1959”, ediție îngrijită de Alina Tudor-Pavelescu și Șerban Marin

Pagini: 1 2 3 4

Registration

Aici iti poti reseta parola