Averea popilor români din Valea Someșului la 1733

 

În cele 23 de sate românești din Protopopiatul Năsăudului în anul 1733 se aflau 2.244 de familii, care aveau în total 11.220 locuitori.

Cei 82 de preoți arondați erau împărțiți astfel: 10 în Zagra, 7 în Salva, 6 în Rebrișoara, câte cinci în Mititei, Telci, Năsăud și Maeru, câte 4 în Mocod, Runc, Feldru și Sângiorz, 3 în Poieni, câte doi în Hordou, Rebra-Mare, Vărarea, Bichigiu, Rodna, Ilva, Leș, Sântioana și Nușfalău, câte unu în Găureni și Suplai.

Din cei 82 de popi numai cinci erau hirotoniți de arhierei uniți, patru de mitropolitul Atanasiu și unu de episcopul Giurgiu (Patachi), iar restul de 77 fuseseră hirotoniți de arhierei neuniți: 55 în Maramureș de episcopul Dosoftei, cinci tot în Maramureș de episcopul Josif Stoica, patru de episcopul Atanasiu, 4 de episcopul Varlaam, trei de episcopul Teofil, doi în Roman (Moldova) de episcopul Gheorghe, doi în Moldova de episcopul Calistrat, unu în Moldova de mitropolitul Ghedeon și unu în Maramureș, ori de epp. Stoica, ori de Dosoftei.

Din 77 de popi hirotoniți de arhierei neuniți, cu ocazia conscripției, zece au declarat că au rămas neuniți, cinci s-au declarat uniți fără a putea prezenta vreun document de confirmare, iar restul de 62 au produs documente că sunt acceptați în sânul bisericii unite.

Mărturia popii Gălan

Popa Ioan Gălan (Leș) spunea că înainte cu ceva timp vicarul iezuit Ștefan din Cluj chemase pe toți popii vlahi din district, partea la oraș (Bistrița), parte la Năsăud, spre a-i încorpora la unire, dându-le documente cu semnătura și pecetea sa.

Tot Popa Gălan spunea că popii care au primit documente de la vicarul Ștefan au trebuit să-i plătească câte un galben.

Toți popii aveau împreună: 299 de boi, 171 de vaci, 2009 oi, 354 porci și 351 de stupi, iar biserica avea: arătură de 486 ferdele sămânță – 60.75 pogoane și fânețe 56 care – 28 de pogoane. Prin ferdele (banițe) se înțelege măsura semințelor, adică opt ferdele la pogon, iar la fânețe, carele cu fân, adică două care de pogon.

Conscripția s-a făcut în baza ordinului dat în 26 iunie 1733 de guvernatorul conte Francisc Paul de Wallis magistratului bitrițean. Mandatarii acestuia au lucrat cu sprijinul protopopului din Năsăud, iar întrei ei s-au iscat de multe ori divergențe de păreri.

„Găzduiesc răufăcători”

Anterior, în 1714, guvernul transilvan adresase tuturor autorităților un ordin, în care se constata următoarele:

S-au ridicat multe acuze contra popilor valahi că ocrotesc pe lângă ei nu numai rudenii, ci și străini cu scopul de a-i libera de dări, că găzduiesc răufăcători cu scopul de a-i scăpa de urmărire, iar sătenilor care nu ascultă de ei, ci de oficianți, nu le permit să mai calce în biserică, nu le botează copiii și nu-i înmormântează.

Apoi vlădica valah hirotonosește pe mulți ignoranți și nedemni, așa că în unele sate sunt 4-5 popi.

În fine, pe titlul censului episcopal storc popii diferite prestații de la săteni, amenințându-i și pedepsindu-i cu alungarea din biserică și legarea de funia clopotului. Pentru corectarea acestor rele, autoritățile în drept au să cerceteze imediat în fiecare sat.

Sursa: Două tablouri istorico-statistice din anii 1714 și 1733 privitoare la preoții români din Valea Someșului, de Virgil Șotropa

Parteneri