Dimineța începea cu adevărat nunta. Mai întâi avea loc momentul „despărțeniei de părinți”. Miresele lăcrimau iar lăutarii cântau:
„Taci, mireasă, nu mai plânge,
Căci la măta te-i mai duce
Când o face plopu pere
Și răchita vișinele”.
După legea Domnilor și a împăraților
Cununia se celebra la prânz, la biserica parohiei din care era mireasa. După aceea, alaiul ducea mirii într-o trăsură împodobită cu flori și ramuri de brad la casa ginerelui, „cu așternuturi și cu zestre cu tot”. Trăsura era înconjurată de călăreți: flăcăi, rude și prieteni ai mirelui.
La casa mirelui se organiza și marea petrecere.
Petrecere care „la cei de jos, ținea trei zile, iar la boieri ținea șapte zile și șapte nopți, după legea Domnilor și a împăraților”.
Mesele erau pline „cu zaharicale de la becerul Manolachi și cu cofeturi de la vestitul Pascu; cu vin de Drăgășani, cu pelin de Dealu Mare și cu vutca de vanilie și de cursă. Lăutari și horă toată noaptea, iar la ziuă se trimiteau nunii, socrii și nuntașii pe la casele lor cu lăutari”.
Sursa: deieri-deazi.blogspot.com
