Astăzi cu fetele / Mâine cu nevestele – Nunta la români în vremea lui Caragea Vodă

 

Pe vremea lui Caragea Vodă, cel al cărui alai adusese ciuma cea mare în București, „erea dandana mare” să organizezi o nuntă, după aflăm de la Ion P. Licherdopol.

După pețitul cu „colăcerii cu aldămaș” și după logodna cu „arhiereu, cu diaconi, cu preoți, cu cântăreți, cu lăutari și cu zaiafet toată noaptea până la luceafărul de zi”, se întâmpla nunta.

Cu câteva zile înainte de nuntă, dacă mirele și mireasa erau din neam de boieri, se făcea „cherofilima”, la Curtea Domnească, unde logodnicii erau duși cu mare alai „spre a săruta mâna lui Vodă și a Doamnei, cerându-le binecuvântarea”.

Călțunăresele

Apoi, mahalaua se împodobea cu brazi de la casa ginerelui până la cea a miresei. Cu o zi înainte de nuntă, „călțunăresele” – cucoanele cele mai alese dintre rudele ginerelui – plecau cu alai și cu daruri la casa miresei „în trăsuri înhămate cu armăsari de preț”.

Călțunăresele parfumau casa miresei cu „fum de odagiu” și o stropeau cu apă de trandafiri, semn al curățeniei.

Aduceau pe o tavă de argint florile care urmau să împodobească cununile și dăruiau miresei peteală, semn al bogăției.

Citește și Beizadeaua lui Caragea Vodă îi inspiră pe lăutari

Urma aducerea tăvilelor încărcate cu daruri pentru mireasă: șaluri, giuvaeruri, stofe scumpe, bani, cofeturi. În tot timpul acesta lăutarii „ziceau din vioare și din gură vechiu cântec”: 

„Astăzi cu fetele…

Mâine cu nevestele!”.

Cununile

Toate femeile împleteau apoi cununile: „cruce întreagă pentru ginere și cruce jumătate pentru mireasă”.