Leonid Jitaru din satul Mămăliga, regiunea Cernăuți, s-a aflat în zona Cernobîl în anul 1988 pentru a lichida consecințele celei mai mari catastrofe nucleare din lume, produse în aprilie 1986, timp de 141 de zile.
Românul trimis de regimul sovietic la Cernobîl nota într-un carnețel, numit de lichidatori – „arhiva morții” – fiecare zi petrecută în zona de înstrăinare.
Fratele soției lui Leonid Jitaru a murit în urma expunerii la radiații. După ce a stat la Cernobîl 6 luni, tânărul de 31 de ani, cu 2 copii, a murit în urma unei maladii cauzate de radiații.
Statul sovietic a tot promis lichidatorilor că va avea grijă de ei pe tot parcursul vieții, iar statul ucrainean a preluat aceleași promisiuni.
Leonid Jitaru susține într-un interviu pentru BucPress TV că această grijă înseamnă o pensie specială de 3 dolari pe an, menționând, totuși, că este o minune faptul că a rămas în viață.
Jurnalista Carolina Jitaru, a cărei familie a fost afectată de marea tragedie de la Cernobîl, a realizat un interviu-document pe care îl puteți vedea AICI.
