Ancoră antică găsită pe fundul Mării Nordului
Ancora este un exemplu rar, datând de acum aproximativ 1.600-2.000 de ani, din perioada romană sau, posibil, din epoca fierului.
Mai multe caracteristici ale ancorei sunt comparabile cu ancorele folosite pe navele din perioada romană imperială și cel mai probabil provine de la o navă comercială mare din flota romană, oferind dovezi materiale ale navigației pe mare și ale comerțului din acea perioadă. Cu o lungime de peste 2 metri și o greutate de aproximativ 100 kg, se estimează că ancora provine de la o navă de 500-600 de tone.
Classis Britannica a fost flota regională a provinciei romane Britannia și prima flotă a Marii Britanii. Deși au fost descoperite foarte puține dovezi maritime fizice, aceasta a funcționat de la jumătatea secolului I până la jumătatea secolului al III-lea d.Hr.
Rolul marinei era acela de a oferi sprijin de coastă forțelor terestre, cum ar fi campania lui Agricola în Caledonia (Scoția), unde Classis ar fi cercetat linia de coastă și ar fi realimentat legiunile care înaintau spre nord în teritoriile tribale, stabilind forturi și tabere temporare.
În ultimii ani ai stăpânirii romane în Britannia, flota a fost dedicată aproape în întregime protejării coastelor estice și sudice împotriva piraților franci și a raidurilor saxone împotriva așezărilor de coastă cunoscute sub numele de Saxonicum sau Saxon Shore.
Ancora a fost descoperită pentru prima dată în 2018, datorită lucrărilor de cercetare a fundului marin întreprinse de ScottishPower Renewables înainte de construirea parcului eolian offshore East Anglia ONE, situat la aproximativ 40 km de coasta Suffolk.
În prezent, este supusă unor imagini și analize detaliate pentru a identifica mai bine vârsta și proveniența sa, ancora va fi expusă pentru scurt timp la Muzeul Ipswich înainte de a fi dusă înapoi în laborator. După finalizarea analizelor și a lucrărilor de conservare, ancora va putea fi expusă permanent.
