Poveste de dragoste cunoscută prin scrisori
Von Fersen și Antoaneta, regina Franței și soția regelui Ludovic al XVI-lea, au schimbat o serie de scrisori, pe parcursul unui an, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în timpul Revoluției Franceze. Istoricii au reușit să pună mâna pe unele dintre scrisorile salvate de von Fersen, care au fost achiziționate din arhiva familiei Fersen și care sunt acum păstrate în Arhivele franceze.
Acum, un grup de cercetători francezi a descoperit un limbaj pasional în frazele cenzurate în opt din cele 15 scrisori schimbate între cei doi. O analiză făcută la cerneala folosită sugerează că von Fersen însuși a cenzurat scrisorile ale lui Antoaneta, conform rezultatelor publicate pe 1 octombrie.
Cercetătorii au descoperit că unele dintre cuvintele cenzurate erau „amour” sau „dragoste”, iar unele dintre ele erau fraze precum „ma tendre amie” sau „prietenul meu tandru”. Unele au fost chiar mai lungi, precum „pour le bonheur de tous trois” care se traduce prin „pentru fericirea tuturor celor trei” și „non pas sans vous”, care se traduce prin „nu fără tine”.
Apoi, cercetătorii au încercat să identifice omul care a cenzurat aceste cuvinte sau fraze. Principala ipoteză a fost că cenzorul era probabil cineva din familia lui von Ferson, precum strănepotul său. Dar când cercetătorii au analizat cerneala folosită în scrisori, au ajuns la o altă poveste.
Conform analizei scrisului de mână, au descoperit mai întâi că multe dintre scrisorile care ar fi fost scrise de Antoaneta erau de fapt copii ale scrisorilor sale scrise de von Fersen. Copierea scrisorilor era o practică obișnuită la momentul respectiv pentru păstrarea evidenței, dar ar fi putut să le copieze și din motive politice. Dacă scrisorile lui Antoaneta ar fi fost criptate, von Fersen ar fi putut să le copieze pe măsură ce le-a decodat. „În perioade de criză, pentru securitatea lor, este uneori necesar ca autorii scrisorilor să nu poată fi identificați”, a spus Michelin.
Scrisori cenzurate de amant
Comparând compoziția cernelurilor folosite de von Fersen cu cele folosite mașina de scris, au constatat că cerneala era aceeași. „Coincidența a fost prea mare”, a spus Michelin. Mai mult, într-o scrisoare, von Fersen a adăugat câteva cuvinte, un specialist a confirmat că este scrisul său de mână, deasupra unui pasaj redactat în aceeași cerneală ca cea folosită pentru redactarea scrisorii.
Nu este clar de ce von Fersen ar fi ales să redacteze și să păstreze aceste scrisori decât să scape de ele. „Poate că această corespondență a fost importantă pentru el din motive sentimentale sau pentru strategii politice”, a spus Michelin.
Dacă von Fersen este într-adevăr cenzorul, „acest lucru ar explica de ce ultimele scrisori nu au putut fi citite”, au scris autorii. Acum, Michelin și echipa ei speră să folosească inteligența artificială pentru a-i ajuta să descifreze unele dintre textele cu o calitate mai slabă pe care le-au descoperit.
