15 decembrie 2011: SUA declară sfârșitul războiului din Irak
Deși „astăzi” a fost data oficială de încheiere a războiului din Irak, violențele au continuat și, de fapt, s-au agravat în anii următori. Retragerea trupelor americane a fost o prioritate a președintelui Barack Obama, dar până la plecarea sa din funcție, Statele Unite vor desfășura din nou operațiuni militare în Irak.
La cinci zile după atacurile de la 11 septembrie 2001, președintele George W. Bush a anunțat „Războiul împotriva terorismului”, un termen generic pentru o serie de lovituri militare preventive menite să reducă amenințarea pe care terorismul o reprezenta pentru patria americană. Prima astfel de lovitură a fost invazia Afganistanului în octombrie 2001, care a dat startul unui război care a continuat timp de două decenii.
De-a lungul anului 2002, administrația Bush a susținut că președintele irakian Saddam Hussein era aliat cu teroriștii și dezvolta „arme de distrugere în masă”. Din toate punctele de vedere, Hussein a fost responsabil pentru multe atrocități, dar nu existau prea multe dovezi că acesta dezvolta arme nucleare sau chimice. În spatele ușilor închise, oficialii serviciilor de informații au avertizat că argumentele în favoarea războiului se bazau pe conjecturi – o anchetă britanică a dezvăluit mai târziu că descrierea făcută într-un raport cu privire la armele chimice irakiene provenea de fapt din filmul de acțiune The Rock, regizat de Michael Bay. Cu toate acestea, guvernele Statelor Unite și al Marii Britanii au fost hotărâte în afirmațiile lor publice că Hussein reprezenta o amenințare pentru țările lor și au continuat invazia.
Invazia a fost un succes imediat, în măsura în care coaliția a răsturnat guvernul lui Hussein și a ocupat cea mai mare parte a Irakului până la jumătatea lunii aprilie. Au urmat, însă, opt ani de insurgență și violență. Așteptările americanilor că irakienii îi vor „întâmpina ca pe niște eliberatori” și vor forma rapid o democrație stabilă și pluralistă s-au dovedit extrem de nerealiste. Deși coaliția a instalat un nou guvern, care a intrat în funcție în 2006, acesta nu s-a apropiat niciodată de pacificarea țării. Atacurile de gherilă, atentatele sinucigașe cu bombă și dispozitivele explozive improvizate au continuat să curme viețile soldaților și civililor, iar milițiile de ambele părți ale diviziunii sunnite și siriene au efectuat epurări etnice.
Publicul american a rămas sceptic în privința războiului, iar mulți au fost îngroziți de rapoartele privind atrocitățile comise de armată și CIA
Fotografii divulgate au dovedit că americanii au comis abuzuri privind drepturile omului în închisoarea Abu Ghraib, iar în 2007, contractori militari americani au ucis 17 civili în Piața Nisour din Bagdad. Opoziția față de război a devenit un punct de discuție important în candidatura lui Obama la președinție.
În ziua de Anul Nou 2009, cu puțin timp înainte de preluarea mandatului de către Obama, SUA a predat controlul asupra Zonei Verzi – cartierul Bagdadului care a servit drept cartier general al coaliției – guvernului irakian. Congresul a pus capăt în mod oficial autorizării războiului în noiembrie, iar ultimele trupe de luptă au plecat în luna următoare. Chiar și după cele mai mici estimări, războiul din Irak a făcut peste 100 000 de victime; alte estimări sugerează că numărul este de câteva ori mai mare, cu peste 205 000 de morți numai în rândul civililor.
În următorii trei ani, violențele au evoluat într-un război civil total. Multe dintre milițiile formate în timpul războiului din Irak au fuzionat sau s-au asociat cu grupări extremiste din Siria vecină, care la rândul ei se confruntă cu un război civil sângeros. Până în 2014, Statul Islamic din Irak și Levant, care a absorbit multe dintre aceste grupări, controla o mare parte din Siria și Irak. Ascensiunea șocantă a ISIL l-a determinat pe Obama să lanseze noi acțiuni militare în regiune începând cu luna iunie 2014. Deși ISIL a fost acum alungată din Irak și pare să fie foarte mult diminuată, trupele americane sunt încă staționate în Irak.
