Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > 10 iulie 1940: Ungaria face presiuni asupra Germaniei pentru a justifica obținerea Transilvaniei
Articole online

10 iulie 1940: Ungaria face presiuni asupra Germaniei pentru a justifica obținerea Transilvaniei

dictatul de la viena

Dictatul de la Viena a fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei. Acest act a fost impus de Germania Nazistă și Italia fascistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”.

10 iulie 1940: Ungaria face presiuni asupra Germaniei pentru a justifica obținerea Transilvaniei

În urmă cu 82 de ani, la München, Hitler încearca să tempereze zelul războinic al oficialilor maghiari. Îi asigură însă de simpatia Germaniei faţă de ,,revendicările lor” şi-i îndeamnă ,,să-şi atingă scopul în etape separate şi prin negocieri”, potrivit informațiilor oferite de distinsul istoric Alesandru Duțu pe pagina de Facebook

La München, în timpul întâlnirii cu Adolf Hitler (în prezenţa lui Joachim von Ribbentrop, Galeazzo Ciano şi Csáky István), Teleki Pál, prim-ministrul Ungariei, face (aşa cum rezultă din Memorandumul întocmit de un funcţionar superior din Secretariatul Ministerului de Externe german) ,,o lungă expunere politică, istorică şi geografică şi folosind vechile argumente ungare a justificat cererea revizionistă a Ungariei pentru Transilvania”.

Apoi, motivează mobilizarea ,,câtorva divizii ungare” la frontiera cu România ca având ,,mai mult caracterul unei măsuri de precauţie pe care Ungaria a luat-o pentru a fi pregătită pentru orice eventualitate, ca, de exemplu, izbucnirea unei revoluţii în România, un pericol iminent ca minoritatea maghiară din Transilvania să fie masacrată de către români sau un act de disperare al lui Carol, sub forma unui atac al românilor împotriva Ungariei, cu scopul de a împinge frontiera României până la Tisa”.

La referirea premierului ungar la ,,sacrificiile” făcute pentru ,,a satisface dorinţa Puterilor Axei de a menţine pacea în bazinul dunărean şi în Balcani”, Führer-ul a răspuns că ,,Puterile Axei nu cer niciun sacrificiu din partea Ungariei”, că ,,dacă Ungaria consideră că poate să acţioneze împotriva României prin propria ei putere şi este pregătită să-şi asume răspunderea consecinţelor care ar lua naştere dintr-o astfel de acţiune, atunci în calea intervenţiei militare împotriva Românei nu există niciun obstacol”.

Teleki Pál a ezitat să dea un răspuns precis, declarând că Ungaria putea ,,lupta cu succes împotriva României, dacă acţiunea are loc într-un moment favorabil”, dar că acesta ,,trecuse deja”, armata română nemaifiind concentrată la graniţa cu Uniunea Sovietică. A precizat însă că ,,spiritul care animă trupele ungare este excelent şi fără îndoială că va contribui în mare măsură la obţinerea victoriei”.

Dorind linişte în Balcani, în acel moment în care pregătea invadarea Marii Britanii, Hitler a atras atenţia că acţiunea împotriva României trebuia ,,cântărită cu foarte multă seriozitate”, mai ales că ,,Ungaria nu are vreo superioritate asupra Românei, astfel încât să poată conta pe o victorie sigură”.

Führer-ul s-a mai referit la interesele germane în România, în special la petrol, şi la situaţia etncilor germani, care doreau ,,să rămână în afara complicaţiunilor politice”.

Pentru a-i linişti, a dat, în final, asigurări că ,,Germania manifestă simpatie faţă de revendicările lor” şi că ,,cel mai bun lucru ar fi însă dacă ungurii ar încerca să-şi atingă scopul în etape separate şi prin negocieri”, făcând cunoscut că va comunica regelui Carol al II-lea că ,,o condiţie esenţială pentru stabilirea colaborării germano-române este rezolvarea revendicărilor revizioniste ale vecinilor”.

Guvernul britanic a refuzat să recunoască dictatul, la fel și S.U.A., conform politicii lor de a nu recunoaște nici un teritoriu ocupat de la începutul războiului

O sinteză a discuţiei a făcut şi Galeazzo Ciano în Jurnal: ,,Întâlnire la Hitler cu ungurii; el îşi expune cu claritate punctul de vedere cu privire la revendicările maghiare: dacă sunt siguri că vor reuşi singuri să atace, dar să nu conteze câtuşi de puţin pe ajutorul Italiei şi Germaniei, angajate în altă parte. Maghiarii au plecat nemulţumiţi”.

În acest timp, ziarul ,,Utro” consemna starea de spirit a bulgarilor: ,,Nicicând, nici pentru o clipă de la semnarea tratatului de la Neuilly, Bulgaria nu s-a împăcat, nici pe faţă, nici cu gândul, cu această opresiune. Nu numai Bulgaria, dar niciun bulgar nu s-a putut împăca cu dictatul de la Neuilly… Pământul se învârteşte şi împreună cu el se învârtesc toate. Vremurile se schimbă. Astăzi, Pactul Balcanic nu este nimic altceva decât o iluzie”.

,,Evenimentele care au dus la pierderea Basarabiei şi a unei părţi din Bucovina – raportează Biroul Statistic Militar Cluj – au născut în populaţia românească sentimente de profundă durere. Tot ce e românesc a devenit mai conştient de pericolul ce ne ameninţă şi că salvarea ţării nu poate veni decât de la fii ei”.

Germania nazistă a fost principalul beneficiar al Dictatului de la Viena prin faptul că a câștigat suportul militar simultan al Ungariei și României. Cele două țări au aderat la pactul Tripartit în noiembrie 1940.

Registration

Aici iti poti reseta parola