https://www.facebook.com/Asociatia21Decembrie1989/posts/2318011005165879În zilele următoare, au avut loc mitinguri de protest. Mitingul-maraton din Piaţa Universităţii s-a desfăşurat mai mult de 50 de zile, între 22 aprilie-13 iunie.
Ziarul Adevărul, în realitate fostul organ de presă al Partidului Comunist Român, Scînteia, care produsese un dictator de talia lui Ceaușesu, a reprezentat una dintre cele mai puternice tribune mediatice, în anul 1990, contra instalării unui adevărat stat de drept.
Adevărul a preluat redacția și patrimoniul oficiosului Partidului Comunist Român, Scînteia, afișând o atitudine pro-FSN.
Ziariștii de la Adevărul, printre care la loc de frunte era Cristian Tudor Popescu, au atacat mișelesc manifestația din Piața Universității.
Nu au fost publicate poze din interiorul Pieței, ci mai degrabă poze de la înățime sau de la distanță, înfățișând mulțimea adunată.
„Nu prin argumente vorbitoare”
Din luna mai, unii ziariști de la Adevărul și-au scris impresiile de la fața locului. Un editorial publicat pe data de 5 mai suna astfel:
„Asemănarea cu Cenaclul Flacăra este un fapt izbitor și nu o găselniță a «partidelor-satelit».
Atragerea prin show și nu prin argumente vorbitoare începe să devină tot mai mult subiect de confuzie. În sfîrșit vă amintesc de evocarea în Cenaclul Flacăra a lui Eminescu ca protector al dictatorului.
Acum portretul poetului național se afla, vai, afișat. (…) Am plecat acasă cu convingerea că „zona liberă de neocomunism” este o pălărie prea mare pentru o „masa” de manifestanți atât de mica”, Mihai Popescu în Adevărul din 5 mai 1990.
Golanii lui Iliescu
În Adevărul predominau articolele care prezentau poziția puterii. Președintele Ion Iliescu îi numise „golani” pe manifestanți, spunând despre aceștia că își pierdeau timpul în Piața Universității.
Pe 6 mai a fost publicată o luare de poziție a președintelui, intitulată în ziar Declarația domnului Iliescu, care făcea referire la probleme din țară. Referindu-se la manifestații, acesta a spus:
Contestația, dialogul pătimaș sunt firești și, probabil, inevitabile în zilele și săptămânile acestea, dar nimic nu justifică încercarea de a eroda cuceririle revoluționare și punerea în pericol a climatului democratic necesar manifestării și exercitării drepturilor și libertăților cetățenești.
Din acest punct de vedere manifestația din Piața Universității nu este de natură să contribuie la stabilizarea vieții civile, perturbând cursul normal al zilelor și nopților centrului Capitalei și, prin reverberațiile sale, pe cele din alte 2-3 orașe, nemulțumesc astfel un număr mare de cetățeni.
Mai îngrijorător este însă faptul că se încearcă, pe această cale, substituirea nedemocratică a votului popular exprimat cu voința și interesele unor grupuri minoritare, utilizându-se ca instrument presiunea străzii, ceea ce contravine nu numai Legii electorale adoptate, ci și principiile fundamentale ale statului de drept pentru care s-a luptat în revoluție.
Ion Marin, un ziarist de tristă amintire
Pe toată durata lunii mai, Adevărul a dedicat manifestației numeroase editoriale, aducându-le oamenilor care veneau în Piață critici din ce în ce mai dure, odată cu trecerea timpului. Ion Marin, un important om de presă al ziarului, spunea despre manifestanți că doresc, în calitate de grupare politică, înlăturarea FSN de la putere:
Ar fi fost de-a dreptul hazlie, de nu ar fi atât de iritantă pentru aproape întreaga populație, pretenția manifestanților din Piața Universității de a fi considerați apolitici. În fapt ei oferă elementele unei grupări politice, cu un scop politic foarte clar formulat: excluderea din viața politică a formațiunii cu cel mai mare număr de aderenți. Prin ce mijloc? Prin mijloacele utilizate întotdeauna de o minoritate care vrea să-și impună supremația asupra majorității: prin constrângere, prin amenințare, prin destabilizare.
Sondajul
În ziua alegerilor, Adevărul a prezentat un sondaj de opinie preelectoral al Oficiului pentru sondarea opiniei publice Dacia. Una dintre întrebări făcea referire și la protestele universitare:
Ce părere aveți dumneavoastră despre manifestația din Piața Universității din București? Răspunsuri: Trebuie să continue – 8,4%; este necesar dialogul – 17,5%; trebuie să înceteze – 61,9%; nu se pronunță – 12,2%.
În Adevărul predominau articolele care prezentau poziția puterii. Președintele Ion Iliescu îi numise „golani” pe manifestanți, spunând despre aceștia că își pierdeau timpul în Piața Universității.
Pe 6 mai a fost publicată o luare de poziție a președintelui, intitulată în ziar Declarația domnului Iliescu, care făcea referire la probleme din țară. Referindu-se la manifestații, acesta a spus:
Contestația, dialogul pătimaș sunt firești și, probabil, inevitabile în zilele și săptămânile acestea, dar nimic nu justifică încercarea de a eroda cuceririle revoluționare și punerea în pericol a climatului democratic necesar manifestării și exercitării drepturilor și libertăților cetățenești. Din acest punct de vedere manifestația din Piața Universității nu este de natură să contribuie la stabilizarea vieții civile, perturbând cursul normal al zilelor și nopților centrului Capitalei și, prin reverberațiile sale, pe cele din alte 2-3 orașe, nemulțumesc astfel un număr mare de cetățeni.
Mai îngrijorător este însă faptul că se încearcă, pe această cale, substituirea nedemocratică a votului popular exprimat cu voința și interesele unor grupuri minoritare, utilizându-se ca instrument presiunea străzii, ceea ce contravine nu numai Legii electorale adoptate, ci și principiile fundamentale ale statului de drept pentru care s-a luptat în revoluție.