Unul dintre ultimii vorbitori de cod Navajo supraviețuitori a murit zilele trecute, la vârsta de 107 ani.
Importanța „vorbitorilor” de cod Navajo
Decesul lui John Kinsel, Sr., în vârstă de 107 ani, la 19 octombrie 2024, a fost anunțat într-o postare pe rețelele de socializare, care a adus un omagiu moștenirii sale ca unul dintre cei 400 de vorbitori de cod care au servit peste mări în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Moartea lui Kinsel a fost anunțată de fiul său, Ronald Kinsel, care a scris:
„Tatăl meu a murit în această dimineață, în somn. Părinții și rudele au venit după el în zorii zilei. Obișnuia să întrebe mereu dacă a nins deja. Aștepta prima zăpadă pentru a porni în călătoria sa spirituală. A trăit o viață foarte lungă, plină și împlinită.
Ceea ce el și ceilalți vorbitori de cod au realizat a schimbat cursul istoriei și va fi întotdeauna amintit, iar eu voi continua să îi povestesc legenda”, a spus acesta.
Nu a fost furnizată nicio cauză a decesului
Kinsel a făcut parte din al doilea grup de pușcași marini care au fost instruiți ca vorbitori de cod, servind în Corpul de Infanterie Marină al SUA din octombrie 1942 până în ianuarie 1946. După ce a terminat tabăra de instrucție, el a fost instruit la Camp Elliott, California, și în Noua Zeelandă, împreună cu alți 25 de recruți, și a avut șansa de a lucra alături de unii dintre cei 29 de vorbitori de cod inițiali pentru a le dezvolta codul.
Pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, peste 400 de nativi americani au servit ca „vorbitori de cod”, folosindu-și limba maternă pentru a transmite informații fără teama ca acestea să ajungă la urechile inamicului. Codul lor nu a fost niciodată spart și a jucat un rol major în succesul americanilor în Pacific.
Pentru a pune abilitățile lor în perspectivă, ei puteau traduce trei rânduri de engleză în doar 20 de secunde, comparativ cu cele 30 de minute necesare mașinilor de spart coduri.
Munca lor a rămas secretă până în 1968, când armata americană a declasificat înregistrările lor
După terminarea pregătirii, Kinsel și camarazii săi au fost trimiși în Pacific, unde și-au folosit codul pentru a-i deruta pe japonezi, pentru a transmite informații importante și pentru a păstra secretă mișcarea aliaților. Kinsel a fost repartizat la Regimentul 9 de pușcași marini, Divizia a 3-a și, deși nu a fost niciodată trimis pe linia frontului, a luat parte la acțiuni la Bougainville, Guam și Iwo Jima.
În timp ce participa la ultima confruntare, Kinsel a fost rănit când japonezii au bombardat zona în care el și grupul său erau poziționați. Explozia l-a aruncat într-un copac, iar un bolovan i-a căzut pe picior. După o întârziere de zeci de ani, el a primit Purple Heart în aprilie 1989.
Kinsel a fost lăsat la vatră onorabil, cu gradul de caporal, în ianuarie 1946. Pentru serviciile sale, el a primit Medalia de Argint a Congresului în 2001.
Există doar doi vorbitori de cod Navajo care sunt încă în viață, Thomas H. Begay și Peter MacDonald.
