Şi-a continuat studiile de vioară, armonie şi pian, la Berlin (1853-1857), Paris (1857-1858) şi Frankfurt-pe-Main (1860-1861).
Francisc Caudella (1812-1868), muzician autodidact, a venit din Viena și s-a stabilit la Iași, în 1830, unde a lucrat pentru început ca violoncelist pe lângă trupele de teatru franceză și germană.
După ce s-a făcut cunoscut predând muzica unor copii de boieri, a fost numit, la 1 octombrie 1860, ca primul director al nou înființatei școli de muzică, care din 1864 a devenit Conservatorul de muzică și declamațiune.
Bunicul său, Filip Caudella, a publicat în 1822, la Sibiu, prima partitură de cântece românești.
Eduard Caudella a fost violonist al Curţii lui Alexandru Ioan Cuza, între 1861-1864, profesor de vioară (1861-1901), de orchestră şi director (1893-1901) la Conservatorul din Iaşi.
De asemenea, a fost dirijor al Teatrului Naţional din Iaşi (1861-1875), al Trupei germane de teatru din Iaşi (1868-1870) şi al Operei italiene din Iaşi (1870-1874), precum şi profesor de estetică muzicală la Universitatea din Iaşi (1875-1877).
Violonist concertist, Eduard Caudella a susţinut o deosebită activitate artistică în ţară şi peste hotare, în ţări precum Franţa, Germania, Rusia.
A scris studii, articole, recenzii, amintiri, pamflete, în: Muzica, Revista muzicală şi teatrală, Curierul artelor, Izvoraşul, Arta română etc.
A cules, a prelucrat şi a publicat cântece populare.
A predat lecţii particulare de vioară, pian şi compoziţie, fiind primul profesor al lui George Enescu.
Acesta avea să-i dedice lui Caudella lucrarea sa pentru vioară „Impresii din copilărie”.
În copilărie, George Enescu a început să studieze sub îndrumarea lui Eduard Caudella, profesor la Conservatorul din Iaşi, şi tot la sfatul acestuia George Enescu s-a înscris şi a studiat la Conservatorul de Muzică din Viena (1888-1894).
Eduard Caudella a condus formaţii de muzică de cameră din Iaşi, a revigorat activitatea orchestrei Conservatorului, prezentând concerte de popularizare a creaţiei clasice universale.
Unul dintre cei mai remarcabili compozitori români de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Eduard Caudella a abordat numeroase forme şi genuri muzicale, remarcându-se în special în domeniul teatrului muzical.
A compus, astfel, vodeviluri, operete, opere comice, muzică simfonică, muzică de cameră, muzică corală, concerte pentru vioară şi orchestră, lieduri etc.
Amintim dintre compoziţiile sale: Petru Rareş, Harţă răzeşul, Olteanca, Hatmanul Baltag, Fata răzeşului, Traian şi Dochia, Amintiri din Carpaţi etc.
A murit la Iaşi, la 15 aprilie 1924.
