O parte din ei au venit din spre Nord şi anume din Sudul Basarabiei, iar altă parte dela Sud, din Balcani şi din împrejurimile Varnei, în preajma anului 1850 şi’n anii următori.
Cei veniţi din Basarabia în 1828 s’au stabilit ca coloni în Nordul Dobrogei şi anume în judetul Tulcea, apoi s’au coborât până la capul Midia.
Aceşti Bulgari fuseseră duşi de Ruşi în Basarabia în locul Tătarilor între 1806-18l2, în grupuri de mai multe familii, dar a doua generaţie spre a nu face serviciul militar la Ruşi a trecut Dunărea în Nordul Dobrogei, stabilindu-se în jurul satelor tătăreşti şi punând mâna pe pământurile cele mai productive.
Specialistul bulgar Miletici recunoaşte că numeroşi Bulgari au venit din regiunile Şumla, Provadia şi Razgrad în urma războiului ruso-turc din 1828 şi că numeroase aşezări din Dobrogea şi din judeţul Silistra au fost întemeiate de către aceşti emigranti.
Colonizare recentă
Acelaş Miletici mai spune că, în afară de Găgăuţi şi de puţine colonii greceşti, restul populaţiei creştine din jud. Vama, Balcic, Dobrici, Novi-Bazar, Provadia, Curtbunar şi Silistra, ‘ca şi din întreaga Dobroge, este colonizare recentă, care nu trece de 100 ani, iar în cazuri extreme, nu trece de 150 ani.
Majoritatea Bulgarilor din Sudul Dobrogei au venit dela Sud, fugind de teama persecuţiilor turceşti, tot ca colonişti şi s’au infiltrat în Dobrogea veche deabia după anul 1877 şi niai ales după anul 1882.
O parte din Bulgarii din Dobrogea nouă (Silistr, Curtbunar etc.) au venit și din Rusia acum câteva decenii, după cum şi o mare parte din cei din județul Tulcea sunt originari din împrejurimile Varnei, Şumllei, Provadiei, Preslavului şi Razgradului.
În rezumar, înainte de l828 elementul bulgar nu s’a arătat în Dobrogea decât în mod sporadic şi disparat: câțiva negustori, câțiva muncitori. Jumătate cel puțin din actuala populație bulgară a provinciei nu s’ a constituit decât printr’o infiltrație neîntreruptă, de dată recentă: în mare parte posterioară anexiunii şi mai ales în 1882.
Această infiltratie a fost favorizată de restabilirea ordinei şi siguranţei în Dobrogea, de belşugul pământurilor şi de toleranța noastră împinsă până la incurie şi neprevedere.
În cursul secolului XIX, condiţiunile de stabilire ale coloniştilor străini sub dominafiunea otomană erau :
– A face jurământ de credinţă Sultanului,
– A respecta toate legile şi regulamentele aflate în vigoare şi
-A se supune autorităţilor.
Coloniştilor aşezaţi pe pământurile disponibile ale Statului li s’a acordat, în mod gratuit, pământ, pentru cultură, dar le era interzis, timp de 20 ani, să vândă acest pământ.
Fragment din articolul „Iredenta bulgară în Dobrogea”, apărut în Analele Dobrogei din 1935