Primul său preşedinte a fost John Galsworthy, iar printre primii membri au fost J.M. Barrie, G.K. Chesterton, Rebecca West, Robert Frost, H.G. Wells, Joseph Conrad şi George Bernard Shaw.
Ulterior, centre PEN s-au înfiinţat destul de repede în întreaga lume, iar în prezent există PEN în Asia şi Pacificul de Sud, Africa, Europa, Orientul Mijlociu, America de Nord şi America de Sud.
Organizaţia PEN Club Internaţional include jurnalişti, dramaturgi, editori şi traducători, precum şi cititori care susţin idealurile acesteia.
International PEN subliniază rolul literaturii în înţelegerea reciprocă şi cultura mondială şi promovează literatura în diverse moduri, inclusiv prin a se opune restricţiilor privind libertatea de exprimare şi chiar prin promovarea educaţiei.
În prezent, Organizaţia PEN Club Internaţional numără 144 de centre în 102 ţări de pe glob şi este o voce puternică în numele scriitorilor persecutaţi, închişi şi uneori ucişi din cauza a ceea ce au scris, arată sursa citată.
În România
PEN Clubul Român a fost creat în 1923 şi a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu.
Centrul PEN Român a fost reînfiinţat în 11 septembrie 1990, „într-o şedinţă la care participau cei mai reprezentativi scriitori români, înscrişi pe baza unei declaraţii în care se declarau de acord cu Carta PEN, aşa cum fusese formulată în 1921 de către părinţii fondatori ai organizaţiei”, spunea, potrivit Agerpres, Ana Blandiana, preşedinte al Centrului PEN Român în perioada 1990-2004.
Dintre congresele mondiale desfăşurate după 1990, reprezentanţii PEN Român au participat, după conferinţele refondatoare de la Viena şi Paris (1990, 1991), la congresele de la Barcelona (1992), Dubrovnic (1993), Praga (1994), Santiago de Compostela (1995), Guadalajara – Mexic (1996), Edinburgh (1997), Varşovia (1999), Moscova (2000), Londra (2001), Ohrid (2002).
Centrul PEN Român a fost, de asemenea, reprezentat la conferinţele regionale organizate cu regularitate în Slovenia, Macedonia şi Ungaria.
