Un colier găsit într-un mormânt neolitic dezvăluie o cultură antică extrem de complexă
Ba’ja este unul dintre cele mai mari sate neolitice din zona Iordaniei, acoperind o suprafață vastă și având o populație de până la 600 de locuitori. La fel ca și situl din apropiere, Basta, așezarea a fost construită în anul 7000 î.Hr. în timpul perioadei PPNB (Neoliticul B Pre-Pottery). Oamenii din această epocă se bazau mai mult pe animale domestice pentru a completa dieta lor mixtă, de agrar și vânător-culegător.
Podoabele corporale dețin semnificații simbolice semnificative, transmițând valori culturale și identități individuale, ceea ce le face extrem de valoroase în examinarea societăților antice.
În cadrul studiului, arheologii au analizat materialele care împodobeau corpul unui copil de opt ani, găsit la Ba’ja, care conținea peste 2.500 de pietre și scoici colorate, două mărgele de chihlimbar excepționale, un pandantiv mare din piatră și un inel din perlă gravat.
Printr-o analiză a compoziției, a măiestriei și a aranjamentului spațial al acestor artefacte, cercetătorii au dedus că acestea au constituit cândva un colier unificat cu mai multe rânduri, care s-a dezintegrat în timp.
Ca parte a acestei investigații, cercetătorii au realizat o reconstrucție fizică a colierului original, expus în prezent la Muzeul Petra din sudul Iordaniei
Colierul cu mai multe rânduri, fiind unul dintre cele mai vechi și mai remarcabile podoabe neolitice, oferă noi perspective asupra obiceiurilor funerare ale indivizilor care se pare că dețineau un statut social ridicat în perioada neolitică.
Prin reconstituirea colierului, cercetătorii sugerează că locuitorii din Ba’ja aveau un meșteșug meticulos și erau capabili să procure materiale exotice din regiuni îndepărtate. Investigarea acestui artefact dezvăluie, de asemenea, o dinamică socială complexă între membrii comunității, implicând meșteșugari calificați, comercianți și indivizi cu statut înalt, responsabili de comandarea unor piese atât de importante.
Potrivit cercetătorilor: „Analiza colierului copilului a furnizat informații valoroase care ne îmbunătățesc înțelegerea practicilor rituale și a comportamentului simbolic al comunității din Ba`ja, aruncând în același timp lumină asupra capacităților artizanale și economice folosite pentru a servi aceste expresii. În ciuda designului său elaborat, un astfel de colier nu a fost creat în scopuri de schimb sau comerciale, ci a fost mai degrabă o parte a înmormântării copilului, servind ca o mărturie semnificativă a practicilor culturale ale vremii.”
