Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Tratatul de la Trianon a consfințit și victoria Armatei Române de la Budapesta
Articole online

Tratatul de la Trianon a consfințit și victoria Armatei Române de la Budapesta

Armata-Romana-la-Budapesta

Tratatul a fost ratificat de Corpurile Legiuitoare ale României la 17 august (Senatul) și respectiv 20 august 1920 (Camera Deputaților), fiind sancționat la 30 august 1920 de către Regele Ferdinand I. La 14 noiembrie el a fost acceptat și de Adunarea Națională a Ungariei și a intrat în vigoare la 26 iulie 1921, după ce, în prealabil, fusese consacrat și de celelalte Puteri semnatare.

„O intervenţie militară pentru a extirpa bolşevismul”

Referindu-se la semnificaţia acestui major document internaţional, în şedinţa Adunării Deputaţilor din 4 aprilie 1934 Nicolae Titulescu avea să sublinieze: „Tratatul de la Trianon apare tuturor românilor, şi îndeosebi celor din Ardeal, ca o consfinţire a unei ordini de drept cu mult mai redusă decât aceea pe care veacuri de convieţuire şi de suferinţe comune au săpat-o în conştiinţa istorică a neamului nostru. De aceea, în chip firesc, în opinia noastră publică, Tratatul de la Trianon evocă mai curând ideea unei completări decât ideea unei amputări. (…)

Tot N. Titulescu, într-o epistolă trimisă la 31 ianuarie 1926 cunoscutului profesor universitar G. de Lapradelle, ţinea să-i reamintească: „în faimoasa şedinţă a Consiliului Suprem din 11 iulie 1919, Puterile Aliate şi Asociate au cerut naţiunilor vecine cu Ungaria o intervenţie militară pentru a extirpa bolşevismul care domnea atunci la Budapesta. Ele s-au declarat toate, în principiu, de acord cu măsurile cerute de Consiliul Suprem, pe care mareşalul Foch le-a precizat […] Dar dacă toată lumea a fost de acord asupra principiului, unii au cerut, pentru a interveni, ca să li se garanteze frontierele, alţii au considerat că momentul nu era propice. Ceea ce l-a făcut pe domnul Clemenceau să spună: «România îşi oferă diviziile, dar nu ne cere nimic»”.În atari împrejurări, guvernul român a înțeles că unicul garant al independenței și al asigurării integrității teritoriale ale statului național întregit rămâneau forțele sale armate.

Războiul româno-ungar și trecerea Tisei

Generalul Gheorghe Mărdărescu la Budapesta

Informațiile deținute de conducătorii de la Budapesta, potrivit cărora Puterile Aliate nu aveau posibilitatea să acorde ajutor militar României în cazul în care aceasta ar fi fost atacată pe Tisa, au influențat, desigur, atitudinea Comandamentului ungar, în sensul grăbirii atacului proiectat. Declanșarea ofensivei a fost stabilită pentru 20 iulie, la ora 3.00, când forţele ungare urmau să forțeze Tisa și să dezvolte ofensiva la est, cu direcţia principală Oradea.

Pagini: 1 2 3 4 5

Registration

Aici iti poti reseta parola