Articole online

Tratatul de la Apameea

Roma

În celebrele Istorii ale lui Polybios poate fi regăsit contextul încheierii Tratatului de la Apameea prin care Roma se înstăpânea asupra Siriei, precum și (mai ales) prevederile încheierii păcii stabilite de cei 10 senatori trimiși în misiunea specială în Efes împreună cu regele Pergamului, Eumenes, și comandatul trupelor romane din Asia, Gneius Domitius Ahenobarbus și impuse lui Antioh III.

Tratatul de la Apameea

După crearea contextului și menționarea principalilor actori, Polybios menționează punct cu puncte fiecare prevedere a tratatului. Prietenia Romei era condiționată de respectarea întocmai a prevederilor acestui tratat, regelui Antioh III fiindu-i interzis să aprovizioneze sau să permită tranzitul pe teritoriul său trupelor ostile Romei. Roma și aliații ei își luau același angajament. Antioh era obligat să evacueze Asia Mică fără a lua nimic. Învinsul nu putea acorda azil politic, cetățenii din orașele cucerite de romani din armata sa urmând să fie trimiși la Apameea.

Romanii și aliații lor puteau oferi însă supușilor lui Antioh III să rămână dacă doresc. Regelui seleucid i se impunea de asemenea și restituirea sclavilor, dezertorilor, prizonierilor de război, precum și a oricărui captiv. Mai mult decât atât, i se cere lui Antioh III să îl predea, printre alții, pe Hannibal, dacă avea posibilitatea. Elefanții îi sunt interziși regelui învins, precum îi sunt interzise și vasele de război, întreaga „flotă” reducându-se la 30 de oameni care trag la rame. Este limitat și teritoriul în care putea acționa pe mare Antioh III, doar în cazul unor misiunea diplomatice sau a unor transporturi speciale fiind îngăduită traversarea limitei, promontoriul Sarpedon și gura fluviului Calycadnos.

Orice încercare de a aduna o armată e interzisă

Regele e obligat să restituie rhodienilor și aliaților acestor proprietățile imobiliare stăpânite de aceștia înainte de război. I se impune lui Antioh III reacordarea privilegiilor luate rhodienilor. Orașele odată cucerite de romani, dacă vor dori să iasă de sub dominația Romei, nu vor putea apela la regele Antioh, fiindu-i interzis să sprijine aceste manifestări. Vreme de 12 ani, Antioh III era obligat să plătească romanilor câte 1000 talanți/an din argint attic. Pe lângă această sumă, regelui Pergamului, Eumenes, îi reveneau de asemenea 350 de talanți, plătibili vreme de 5 ani. Ambele sume urmau să fie achitate în același timp și în același loc. La suma plătită regelui Eumenes, Antioh III urma să mai achite, în contul grâului, 127 talanți și 1208 drahme. 

Încheierea Tratatului de la Apameea (188 a. Chr.) survine în urma războiului purtat de Roma și aliații ei, Pergam, Rhodos și Liga Aheeană, împotriva Regatului Seleucid condus de Antioh III (223 – 187). Regele se amestecă în probleme dinastice egiptene, încercând să controleze estul Mediteranei, scop pe care îl urmărea și Roma. Roma, secondată de aliații ei, intervine împotriva Siriei seleucide, având ca pretext posibilitatea unei alianțe între Hannibal și regele Antioh III, cel dintâi primind azil politic la curtea celui de-al doilea. Un alt pretext ar fi tendințele lui Antioh III de a controla strâmtorile. Cele două bătălii importante purtate între 192

– 188, în care Roma iese învingătoare, sunt bătălia de la Termopile (191) și cea de la Magnezia (190), comandantul trupelor romane fiind Cornelius Scipio Africanul. În urma Tratatului de la Apameea, Antioh III e obligat, printre altele, să plătească o despăgubire de război, să renunțe la posesiunile sale micro-asiatice de până la Munții Taurus, precum și să renunțe la flota sa, doar 10 nave de război rămânând nescufundate. 

 

Registration

Aici iti poti reseta parola