Conflictul franco-german pe tema energiei nucleare
Textul stabilește criteriile de clasificare ca „sustenabile” a investițiilor în centrale nucleare sau pe gaze pentru producerea de energie electrică, cu scopul de a orienta „finanțarea verde” către activități care contribuie la reducerea gazelor cu efect de seră.
Franța, care vrea să-și revigoreze industria nucleară – o sursă stabilă și fără carbon de energie electrică – și țări din Europa Centrală, precum Polonia sau Republica Cehă, care trebuie să își înlocuiască centralele puternic poluante pe cărbune, au cerut un astfel de text. O astfel de clasificare permite o reducere a costurilor de finanțare, care este crucială pentru proiectele în cauză și statele care doresc să le implementeze.
Un text de compromis
Ecologiștii se opun recunoașterii centralelor pe gaz (care emit CO2) și a centralelor nucleare, din cauza că acestea di urmă produc deșeurilor radioactive. Un grup mic de țări, condus de Germania, luptă pentru a exclude energia nucleară. Dar atât țările pro-gaz, cât și cele pro- energie nucleară sunt de acord îsă susțină energia regenerabile (eoliene, solare etc.). Aceste surse regenerabile oferă însă o producție intermitentă de energie și nu vor face posibilă,cel puțin în următorii ani, furnizarea de energie electrică la un preț redus.
Condiții draconice pentru centralele nuclare și pe gaz
Propunerea de la Bruxelles stabilește condiții pentru includerea energiei nucleare și a gazelor, dar și termene limită. Pentru realizarea de noi centrale atomice, proiectele trebuie să fi obținut autorizație de construire înainte de 2045. În ceea ce privește lucrările care să permită prelungirea duratei de viață a centralelor existente, acestea trebuie să fi fost autorizate înainte de 2040. Garanții în ceea ce privește tratarea deșeurilor și dezmembrarea sunt necesare şi pentru instalaţiile nucleare aflate la sfârşitul duratei de viaţă.
În ceea ce privește gazul, calificat drept „sursă de energie de tranziție”, investițiile vor fi recunoscute drept „sustenabile” pentru centralele electrice care emit puțin CO2. Comisia a stabilit praguri drastice: mai puțin de 100 g de CO2 per kWh, un prag de neatins cu tehnologiile actuale, potrivit experților.
Este însă planificată o perioadă de tranziție: centralele care obțin autorizația de construire înainte de 31 decembrie 2030, vor vedea acest prag ridicat la 270 g CO2 per kWh cu condiția înlocuirii infrastructurilor poluante cu altele care să îndeplinească o serie de criterii.
Statele membre și experții au acum aproximativ două săptămâni pentru a solicita modificări cu privire la acest document. Publicarea textului final este așteptată la jumătatea lunii ianuarie. Apoi, pentru o perioadă de patru luni, Parlamentul European va avea posibilitatea de a o respinge cu majoritate simplă de voturi. Teoretic și Consiliul European s-ar putea opune, dar ar trebui să reunească 20 de state membre, ceea ce pare a imposibil, scrie Le Figaro.
