Revista Răsăritul din iunie 1921 publica cu acel prilej articolul, sub titlul “Studenţi şi studente basarabene la serbările din Bucureşti pentru centenarul lui Tudor Vladimirescu”, următorul articol:
Culegătorul “suspinelor”
“Graţie muncii stăruitoare depuse de către d-na Pelivan şi folkloristul basarabean Gh. Marian, culegătorul “suspinelor” din Basarabia de sub stăpânire rusească, s’a putut descoperi că în această provincie românească, de mulţi socotită încă tot rusificată, se joacă şi dansuri naţionale, este şi un port naţional, deşi nu peste tot.
Într’adevăr, flăcăii şi fetele din multe sate din Basarabia, joacă şi astăzi Alunelul, Nistreanca, Tropăita, Hangul, Horodinca, Bătuta, Învârtita, Brâul, Ţigăneasca şi alte jocuri.
Portul naţional s’a păstrat în jud. Hotin, unde a fost împrumutat chiar şi de ruteni. Apoi în codru tot se mai poartă cel puţin unele din părţi ale portului naţional şi nelipsitul brâu roşu.
Nistreanca, Tropăita, Hangul Horodinca
La sărbătorirea lui Tudor, n’au fost delegaţii din judeţele Basarabiei din cauze pe care nu le cunoaştem.
Au fost în schimb aleşi elevii şi elevele din liceele din Chişinău, care au executat la Teatrul Naţional hora dela Bălţi, Nistreanca, Tropăita, Hangul Horodinca. Dredem că ei vor forma sâmburele societăţei pentru regenerarea jocului şi portului naţional în Basarabia”.
Probabil că titlul articolului avea legătură cu fotografia de lângă text, pentru că autorul vorbeşte doar de elevi şi eleve din Chişinău…
