Vasul călătoarea, în acea noapte de septembrie 1994, de aproximativ cinci ore de la Tallinn, capitala Estoniei, la Stockholm, în Suedia, când căpitanul său, Arvo Andresson, a avut primele indicii că a dat de necaz.
La ora 1.50, feribotul, cu lungimea a 12 autobuze etajate parcate cap la cap, începe să se întoarcă ca o broasca țestoasă, iar echipajul a trimis frenetic o serie de apeluri SOS către navele din zonă.
Cu toate acestea, până la sosirea primilor salvatori, Estonia se scufundase, în doar 25 de minute, și stătea pe fundul mării, în apele apele reci ale Mării Baltice.
Vasul e prins în încleştarea cu o furtună puternică. Brusc, un val uriaş desprinde vizorul de la prova de corpul vasului.
În câteva minute, feribotul se umple cu apă şi începe să se scufunde.
În momentul acela, pasagerul Kent Härstedt se afla la barul vasului.
„Feribotul s-a înclinat mult pe o parte. A fost un şoc pentru noi toţi.
În clipa următoare, a trebuit să sărim, de pe vas, în apă, apoi – desigur, în apa rece – să încercăm să găsim o barcă de salvare în care să ne suim şi, apoi, să supravieţuim.
Aceia dintre noi care mai eram în viaţă în dimineaţa următoare au fost salvaţi de un elicopter.
Dar mulţi dintre cei din barca noastră muriseră deja, din cauza frigului. Dimineaţă, din aproximativ 20 de oameni mai eram în viaţă doar șase”, povestește Kent Härstedt.
Dintre cei 989 de pasageri și membrii ai echipajului, doar 137 au supraviețuit, iar numărul mare de morți a ținut prima pagină a ziarelor din toată lumea.
Cu 852 de vieți pierdute, a fost a doua cea mai mare tragedie a unei nave europene după Titanic.
Dar, trei ani mai târziu, ancheta oficială asupra cauzei dezastrului a concluzionat că aceasta se datorează unei probleme la sistemul de încuiere a uşii de la prora.
Regulile de siguranţă pentru feriboturile din Marea Baltică au fost înăsprite, dar epava n-a fost adusă la suprafaţă.
MS Estonia părea destinată să devină doar o notă de subsol în istoria maritimă.
Acum, o nouă investigație senzațională asupra circumstanțelor scufundării navei schimbă toată povestea.
Un submarin controlat de la distanță, echipat cu camere TV, a capturat, în septembrie 2019, imagini ale unei găuri deschise – de cel puțin 13 metri lățime – în corpul navei.
Aceasta l-a determinat pe Juri Ratas, primul ministru al Estoniei – statul baltic după care a fost numită nava – să solicite o nouă investigație cu privire la scufundare.
