În prezent, povestea larg acceptată a originilor umane sugerează că primii membri ai speciei noastre au părăsit Africa într-un singur val ce a reprezentat migrația în urmă cu aproximativ 50.000 de ani și s-au încrucișat cu neanderthalienii în Europa și Asia.
Primii oameni au migrat din Africa de mai multe ori, arată un nou studiu
Dar acum, într-un studiu publicat în iulie în revista Science, cercetătorii sugerează că Homo sapiens a migrat de pe continentul african în mai multe valuri, încrucișându-se cu populațiile neanderthaliene încă de acum 250.000 de ani:
„Aceasta este prima dată când geneticienii au identificat mai multe valuri de amestecuri între oamenii moderni și Neanderthalieni”, spune într-o declarație primul autor Liming Li, cercetător asociat la Universitatea Princeton.
„Nu a fost o singură migrație în afara Africii”
Cercetătorii au secvențiat genomul a sute de mii de ființe umane vii, însă dispun doar de trei genomuri neanderthaliene complete cunoscute, colectate dintr-un sit din Croația și două din Rusia. Ca urmare, oamenii de știință au o înțelegere a modului în care încrucișarea i-a afectat pe Homo sapiens, dar o imagine mult mai neclară a modului în care i-a afectat pe neanderthalieni:
„Știm mult mai puține despre modul în care aceste întâlniri au influențat genomul oamenilor de Neanderthal”, a declarat Joshua Akey, genetician al populației la Universitatea Princeton și autor principal al studiului, pentru Live Science.
De data aceasta, echipa lui Akey a decis să caute ADN uman în genomurile neanderthaliene, comparându-le pe cele trei disponibile cu cele a 2 000 de oameni moderni. Aceștia au cartografiat fluxul genetic dintre populațiile umane moderne și cele de Neanderthal cu ajutorul unui instrument genetic numit IBDmix, care utilizează inteligența artificială pentru „a decoda” genomurile. Cercetătorii au identificat două cazuri distincte de încrucișare: în urmă cu 200.000 – 250.000 de ani și în urmă cu 100.000 – 120.000 de ani.
Împreună cu cercetările anterioare care susțin o migrație din Africa între 50.000 și 60.000 de ani în urmă, studiul arată că oamenii moderni timpurii au părăsit continentul de mai multe ori și s-au încrucișat cu neanderthalienii. Rezultatele lor sugerează că genomul neanderthalienilor a derivat între 2,5 și 3,7 procente din ADN-ul său de la Homo sapiens.
Acest lucru susține un studiu separat publicat în Current Biology anul trecut, despre migrația primilor oameni
Anul trecut, un alt grup de cercetători, inclusiv Tishkoff, a comparat genomul unei fosile de Neanderthal cu genomul a 180 de oameni din întreaga Africă. Această echipă a concluzionat, de asemenea, că Homo sapiens și Neanderthalienii au avut contact acum 250 000 de ani.
Katerina Harvati, paleoantropolog la Universitatea Tübingen din Germania, care nu a fost implicată în niciunul dintre studii, spune pentru New York Times că „unele fosile umane misterioase din Europa și Orientul Mijlociu ar putea aparține acestor valuri timpurii”.
În primul rând, craniile găsite în două peșteri israeliene par să aparțină oamenilor moderni, dar au câteva trăsături derutante, cum ar fi sprâncenele mai mari, care ar fi putut proveni din gene neanderthaliene. Aceste cranii datează de acum aproximativ 100.000 de ani, în timpul uneia dintre perioadele reprezentantă de migrația general acceptată. Iar un alt fragment de craniu găsit în Grecia are o vechime de aproximativ 210.000 de ani – aliniindu-se cu primul exod propus din Africa – și prezintă unele trăsături anatomice umane.
Cercetarea echipei sale emite, de asemenea, ipoteza, pe baza datelor genetice, că populația de Neanderthal a fost chiar mai mică decât se credea anterior – de ordinul a 2 400 de indivizi reproducători, mai degrabă decât 3 400. Ca atare, echipa sugerează că dispariția misterioasă a neanderthalienilor a avut de-a face cu faptul că aceștia au fost absorbiți de populația de oameni moderni prin încrucișare.
