Straniul furt al sicriului cu Victor Babeș din cimitirul Bellu în noaptea de după înmormântarea marelui savant

 

Reporterița Margareta Nicolau scria în revista „Realitatea ilustrată” din 12 ianuarie 1933, în articolul „Cutreerând Împărăția Morților”, despre ceva foarte ciudat ce s-a întâmplat în noaptea de după înmormântarea lui Victor Babeș în cimitirul Bellu:

„Profesorul Babeş a fost înmormântat, cu funeralii naţionale la cimitirul Belu, ca peste noapte, sau a doua zi să fie desgropat în tăcere şi câţiva oameni să-i ducă sicriul alături, la cimitirul catolic, îngropându-l într’un mormânt necunoscut. Te întrebi cum s’a putut permite jocul acesta neserios?”.

Victor Babeș a murit pe 19 octombrie 1926.

Iar cu aproape un secol mai târziu, în 2018, presa scrie: „Mormântul savantului Victor Babeș din curtea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din București a fost reabilitat.

La împlinirea a 92 de ani de la trecerea la cele veșnice a savantului a avut loc o ceremonie militară și religioasă la care a participat și ministrul Apărării, Mihai Fifor”.

Deci unde este înmormântat cu adevărat marele savant nu se prea știe nici azi!

Dar, despre cine vorbim?

Iată ce ne spune Wikipedia: Victor Babeș s-a născut la 4 iulie 1854 în Viena. A fost un bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893.

În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei științe.

A fost fiul deputatului Vincențiu Babeș, originar din Banat, și al Sophiei Goldschneider, descendenta unei influente familii vieneze.

Victor Babeș a obținut bacalaureatul la Gimnaziul Catolic din Budapesta, după care a studiat medicina la Universitatea din Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul.

Babeș își începe cariera științifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de anatomie patologică (1874-1881).

În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil.

 Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).

În anii 1885-1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.

În 1881 primește titlul de conferențiar (docent privat), iar în 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887 a fost chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie.