Smaranda Brăescu, campioana mondială absolută la parașutism. „Regina Înălțimilor” a impresionat o lume întreagă
Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la nașterea Smarandei Brăescu (n. 21 mai 1897, Hănțești, Buciumeni, Galați, România – d. 2 februarie 1948, Cluj, România), prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).
Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.
La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.
În 1934 urmează cursuri de pilotaj la şcoala Curtiss Weight din Valley Stream, New York, obţinând brevetul de pilot civil. Devine astfel şi prima femeie din Europa brevetată ca pilot al SUA. La 27 aprilie 1936, la bordul avionului personal, a traversat Munţii Iugoslaviei, o zonă extrem de complicată. La 19 mai 1936, la patru ani de la obţinerea recordului mondial, a făcut un raid, la bordul avionului său, de 1100 km, în linie dreaptă, deasupra Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli, în premieră mondială. A zburat şase ore şi zece minute până la Sorman (65 de km de Tripoli), unde a fost nevoită să aterizeze forţat. De la Tripoli s-a îndreptat spre Atena şi de acolo, survolând Bulgaria a aterizat la Bucureşti.
A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa
În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. Semnatară, alături de alte 11 personalități, a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, care a ajuns în cele din urmă pe mâna sovieticilor.
A fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie, ea fiind găsită în procesul „Sumanele Negre” ca făcând parte din Mișcarea Națională de Rezistentă [MNR] împreună cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parașutiști căpitanul Mihai Țanțu și Victor-Ionel Sassu (ofițer parașutist).
A fost căutată și de oficialitățile sovietice pentru a face instrucția soldaților sovietici. Un timp s-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet, din Răchiteni, județul Iași și la Butea. Grav bolnavă a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 s-a ascuns la călugărițele greco-catolice din Congregației Maicii Domnului de la Cluj. A murit pe 2 data februarie 1948, în Spitalul clinic universitar din Cluj, condus de renumitul profesor univ. dr. Iuliu Hațieganu, fiind înmormântată în Cimitirul Central (Hajongard) din Cluj, parcela II B, numărul 1550, sub numele de Maria Popescu.
Alintată „Regina Înălțimilor”, Smaranda Brăescu mai are în palmaresul aeronautic: recordul mondial absolut de altitudine, la saltul cu parașuta, realizat în 1932 în Statele Unite ale Americii, o serie de raiduri aeriene europene, participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale și nu în ultimul rând participarea ca voluntar în cel de-al doilea război mondial, atât pe frontul de est, cât și pe frontul de vest.
În prezent, o stradă din București a fost denumită în memoria sa.
