La începuturile carierei în diplomaţie, Sergiu Celac a intrat într-un conflict dur cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi în ciuda tuturor pericolelor la care se expunea, a decis să-şi susţină punctul de vedere până la capăt.
Dezvăluirile despre ciocnirea din 1978 – la 4 ani după ce Nicolae Ceauşescu era ales în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România – au fost lansate de Sergiu Celac într-un interviu realizat de Virginia Călin în 1997 şi publicat în Arhiva de istorie orală.
În prima parte a interviului de colecţie, omul care a deţinut funcţia de ministru al Afacerilor Externe în guvernul Petre Roman s-a referit şi la scurta perioadă în care a lucrat cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Astfel, Sergiu Celac şi-a reamintit momentul în care el şi ceilalţi membri din staful lui Dej au bănuit că liderul comunist nu va mai trăi mult. De asemenea, translatorul care ulterior a devenit diplomat a devoalat şi care erau cele mai mari minusuri ale lui Ceauşescu.
Doamne, fereşte în România de un Stalin mic!
„(…) Foarte puţină lume s-a aşteptat la ascensiunea lui Ceauşescu. Ţin minte că la moartea lui Gheorghiu-Dej m-am întâlnit cu un coleg din Ministerul de Externe, Puiu Țibuleac, și i-am spus uşor profetic şi riscant că «a existat un Stalin mare, Doamne, fereşte în România de un Stalin mic!»
Asta a fost impresia pe care am avut-o despre venirea lui Ceauşescu, când am aflat că el este succesorul lui Gheorghiu-Dej. Pe Ceaușescu îl văzusem vorbind prin şedinţe şi defectul de vorbire atunci era mult mai vizibil şi mai accentuat. Cred că a făcut eforturi serioase pentru a depăşi acest handicap, dar crea atunci o impresie de duritate, care era oarecum neobişnuită la Gheorghiu-Dej.
Gheorghiu-Dej ştia cumva să netezească colţurile, nu l-am văzut niciodată ridicând tonul sau să fie aspru şi răutăcios. Ceauşescu era întotdeauna foarte distant şi rece faţă de ceilalţi, mai ales din această categorie (n.r. – a intelectualilor). La mine cred că o singură dată a ridicat tonul şi a vorbit urât.
Sergiu Celac în 2011
Cu ocazia unui turneu în America Latină, cred în ‘72, nu i-am pus în faţă carneţelul în care să-şi ia note. Reacţia a fost disproporţionată faţă de abaterea comisă. În perioada ‘74-’78, cât am funcţionat eu ca interpret la Preşedinţie, am avut de fapt un birouaş în sediul Comitetului Central.
Sergiu Celac, diplomatul care l-a înfruntat pe Ceauşescu
Apoi, în jurul datei de 23 august 1978, am avut la Neptun o discuţie, întâmplătoare, cu secretarul general al Partidului Comunist Spaniol, Santiago Carrillo, aflat la odihnă pe litoral. Sub impresia unor lecturi recente am intrat într-o discuţie despre euro-comunism şi alte lucruri, care, probabil, nu i-au plăcut (lui Ceaușescu), nu i-au plăcut nici lui Santiago Carrillo, deşi era un adept al unui perestroikism de tip vest-european, nu a plăcut nici celor care au raportat (discuția) pe baza înregistrărilor care s-au făcut la aceea reşedinţă.
Acesta a fost momentul şi cauza imediată pentru eliminarea mea. S-a făcut o şedinţă în care mi s-a cerut să-mi fac autocritica. Am cam refuzat. Mi s-a cerut să recunosc că datoresc totul tovarăşului (Ceaușescu) şi că l-am dezamăgit. Am spus că eu am fost interpretul lui Ceaușescu pentru că ştiu limbi străine şi nu invers, ceea ce nu a plăcut personajelor care au făcut această mică şedinţă inchizitorie.
Ședința a fost uşor jenantă, nu a fost ostilă, nu a fost un proces ca pe vremea stalinismului. S-a hotărât trecerea mea (ca director) la Editura Enciclopedică, ceea ce a fost mult mai profitabilă pentru mine personal”, a declarat Sergiu Celac (81 de ani), conform rador.ro.
