Profitând de revenirea în România a marelui savant Henri Coandă, la finalul anilor 1960, regimul comunist îşi propusese să arate lumii întregi că România putea dezvolta proiecte tehnice şi urbanistice uluitoare, mult înaintea vremii lor, aşa cum a fost cazul unui oraş al viitorului, numit „DELTA-IOR”.
Conform jurnaliştilor tulceni, în prim-plan a fost construirea a două oraşe în Delta Dunării: unul muncitoresc şi altul turistic. Ridicarea orașului muncitoresc era legată de dezvoltarea centrului de cercetare a stufului de la Maliuc.
În planul urbanistic au fost integrate 13 blocuri de 3 etaje, 10 blocuri cu un etaj, un restaurant de 200 de locuri, o cantină de 400 de locuri, un cămin şi o cantină pentru elevi, un club sindical cu cinematograf, o casă de nașteri, un punct farmaceutic, o spălătorie de cartier, un depozit de legume şi numeroase magazine, dar şi alte facilităţi necesare oamenilor muncii.
Maliuc, puncte diferite de vedere
Totuşi, ultima mare etapă a construcțiilor a rămas la stadiul de proiect, iar asta s-a întâmplat după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi venirea la putere a lui a lui Nicolae Ceaușescu. În 1965, dictatorul a schimbat prioritățile în cercetare.
Aşa cum se ştie, Ceauşescu nu tolera rezultatele slabe în niciun domeniu. Cei care se ocupau studierea stufului Arundo Donax nu l-au mulţumit pe liderul PCR, astfel că dezvoltarea Maliucului a fost stopată şi „nu a mai ajuns să fie declarat oraș de 2.000 de locuitori, așa cum fusese prevăzut”.
Oraşul DELTA – IOR urma să fie amplasat pe cel mai frumos segment de pe litoralul românesc – Bugival – situat între Sfântu Gheorghe şi Sulina, pe o plajă cu o întindere de peste 10 km.
„Conceput în 1970 de arhitectul Dorin Iormeanu – Dumitru, la vârsta de 28 de ani, proiectul era considerat de specialişti cel mai avangardist complex de arhitectură şi urbanism al timpului, dar şi o provocare realizabilă.
Cinematografe cu ecran pe bolta cerului
Printre aceştia s-a numărat şi savantul, inventatorul şi academicianul Henri Coandă, proaspăt pe atunci ministru de stat şi preşedinte al Institutului Naţional de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică INCREST, care l-a susţinut şi promovat.
Complexul Delta – IOR, conceput într-un stil renascentist – modern, sub o idee compexă de arhitectură, inginerie şi arte vizuale, urmă să fie protejat de ţânţari printr-o perdea de ultrasunete. El cuprinde complexuri hoteliere grupate în jurul unor mari acvarii (ce creează senzaţia oaspeţilor că trăiesc pe fundul unei mări), complex cultural cu săli de teatru, cinematografe cu ecran pe bolta cerului (aşa cum se produc spectacolele cu lumini de laser), etc.
Forma geometrică dominantă era cea a oului. Orașul urma să aibă 2.500 camere de hotel, 1.000 de celule habitaţionale ovoide independente, 7 baruri şi restaurante, centru cultural cu muzee, săli de expoziţii, 4 cinematografe, două teatre, centru medical, stadion, laboratoare de învăţământ şi cercetare, săli de conferinţe. În 1971, poiectul a fost trecut în categoria secretelor de stat şi ulterior blocat”, se arată pe tulceanoastra.ro.
explicaţie foto: Vizita de lucru a lui Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al R.S.R la D.S.A.P.C. Braşov. (4 ianuarie 1971)
