Scrisoarea prin care Ionel Brătianu îi sugerează regelui Ferdinand ca soldaţii credincioşi să fie împroprietăriți la sfârşitul Primului Război Mondial

 

Ion. I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri, îi sugerează, pe 3 decembrie 1916, regelui Ferdinand ca soldaţilor credincioşi să li se dea pământ la sfârşitul războiului, combătând astfel propaganda defetistă.

Discuţiile pentru realizarea unei reforme agrare erau deja foarte animate în spaţiul public încă înainte de izbucnirea războiului, Partidul Liberal şi Partidul Conservator având opinii greu de adus la un numitor comun. Războiul a contribuit la rezolvarea mai rapidă a reformelor.

Intens dezbătute în sesiunea extraordinară a Parlamentului, aflat în refugiu la Iaşi, au fost modificările la articolul 19 din Constituție, astfel încât exproprierea devine posibilă pentru cauze de utilitate națională.

Exproprierea se făcea din terenurile cultivabile ale Coroanei, fundațiilor, persoanelor juridice, proprietățile rurale ale persoanelor cu domiciliu în străinătate, 2.000.000 de ha ale proprietarilor privați, progresiv, lăsând acestora un teren intangibil de 100 de ha.

Despăgubirea se făcea prin titluri de rentă cu o dobândă anuală de 5%.

Din cauza particularităților locale și regionale s-au elaborat mai multe legi pentru înfăptuirea reformei agrare, pe regiuni istorice: în Basarabia a fost adoptată în 1920, iar în Vechiul Regat, Transilvania şi Bucovina, în 1921.

Au fost expropriate peste 6 milioane de hectare, din care aproape 4 milioane de hectare de teren arabil, adică 66% din suprafaţa stăpânită de marii proprietari şi au primit pământ aproximativ 2 milioane de familii ţărăneşti. 

9 decembrie 1916

Discursul Tronului la deschiderea sesiunii Parlamentului de la Iaşi subliniază necesitatea dezrobirii ţăranilor.

Arhivele Naţionale ale României (ANR) deţin un bogat fond documentar referitor la reforma agrară din 1921.

ANR a colaborat la realizarea unei expoziţii foto-documentare la Muzeul Naţional Cotroceni, care a avut loc între 28 ianuarie -14 martie 2021 și care va fi itinerată şi în alte muzee din ţară, intitulată „Regele Ferdinand I și reformele Marii Uniri. 100 de ani de la Reforma Agrară”, coordonator dr. Ştefania Dinu.

Sursa: Pagina de Facebook Arhivele Naţionale ale României