Polonia și Cehia acuză UE
Cele două runde de negocieri au durat ore întregi, dar nu au dus, în cele din urmă, la nimic. Liderii UE nu au reușit să cadă de acord asupra unui răspuns comun la criza energetică. Dezacordul a izbucnit cu privire la creșterea abruptă a prețurilor la energie din Europa, care au atins niveluri record din vară. Costul gazelor naturale, în special, a crescut cu peste 600 la sută în acest an, din cauza unei combinații nefericite de factori – scăderea aprovizionării, cererea crescută de energie după pandemie și malversațiunile Rusiei.
Cu toate astea, liderii Poloniei și ai Republicii Cehe au spus că o mare parte din vină aparține și UE. Ri au criticat deschis, în acest sens, Sistemul de comercializare a emisiilor de carbon (ETS) al UE.
Charles Michel, președintele Consiliului European, a recunoscut după summit că au existat probleme: „Nu e niciun secret că au existat opinii diferite în jurul mesei”.
Într-un interviu publicat chiar înainte de summit, premierul polonez Mateusz Morawiecki a făcut de rușine schema „irațională” de comercializare a carbonului a UE, susținând că „toți vom plăti dublu pentru asta”.
„Asistăm la o criză energetică uriașă și dacă nu luăm măsurile corecte, costurile acesteia vor fi acoperite de cetățenii de rând. Și nu ei sunt de vină pentru criză”.
Morawiecki a numit ETS drept „taxa europeană pe energie”. Premierul polonez a fost susținut de ministrul ceh al energiei Karel Havlicek, care a cerut să se renunțe la schema ETS.
În imposibilitate de a ajunge la un acord, liderii europeni au convenit să abordeze criza energetică la următorul summit.
Va exista un ETS și pentru zonele rezidențiale și transport?
ETS este considerat de liderii europeni drept piatra de temelie a luptei Uniunii împotriva crizei climatice. Schema facilitează reducerea gazelor cu efect de seră .
În fiecare an, se stabilește un plafon sau o limită pentru cantitatea totală de emisii din statele membre, iar plafonul este redus în timp pentru a reduce emisiile.
Potrivit Comisiei Europene, schema a condus deja la o reducere cu 42,8% a emisiilor de încălzire a planetei din generarea de energie și căldură, de când a fost introdusă în 2005.
mai mult, oficialii de la Bruxelles au luat în considerare și posibilitatea introducerii unui sistem ETS separat pentru a acoperi sectoarele rezidențiale și de transport, stârnind temeri că statele membre vor suporta și mai multe costuri.
Se așteaptă, de altfel, ca problemele energetice ale UE să se agraveze pe măsură ce blocul se adâncește în dependența de importurile de gaze rusești pe durata tranziției spre economia verde.
Deși țări precum Franța și Spania au făcut eforturi pentru reforme pe piața energiei pentru a include energia nucleară în taxonomia verde a blocului, eforturile au fost blocate de Germania, a cărei politică este ferm antinucleară.
Într-o scrisoare deschisă către Comisia Europeană publicată în octombrie, o coaliție de 10 națiuni condusă de președintele Franței a pledat răspicat pentru energia nucleare. „Trebuie să reconstruim un cadru pentru a asigura independența productivă a Franței și a Europei”, a afirmat președintele Emmanuel Macron, scrie Daily Express.
