Iosif Genilie cunoştea greaca, latina, franceza, germana şi avea cunoştinţe bogate de literatură şi folclor. În perioada cât a fost profesor la Colegiul Sfântul Sava a redactat un catalog al bibliotecii colegiului (1846-1847).
A fost un militant al introducerii alfabetului latin şi susţinea ca limba română să fie o limbă curată, populară şi fără „barbarisme latinizante”. Ideile despre limbă au fost exprimate în articole precum: Idee despre starea literaturii şi învăţăturii de acum în România (1837-1838), Barbarismi şi eleganţe româneşti (1846) şi Eleganţa, rostul româniei (1846).
Ca admirator al poetului Alecu Văcărescu, pe care îl considera un Petrarca românesc, a publicat în 1847 „Ceva despre poesiile lui Alecu Văcărescu”.
Poate cea mai importantă contribuţie a lui Genilie în ceea ce priveşte activitatea ştiinţifică a rămas lucrarea Geografia istorică, astronomică, naturală şi civilă a continentelor în general şi a României în parte, apărută în 1835, scrie enciclopediaromaniei.ro.
Lucrarea a fost folosită ca manual de mai mulţi elevi ai Liceului Sfântul Sava, printre care Nicolae Bălcescu şi Ion Ghica. Manualul publicat cu litere chirilice a fost reeditat.
O altă lucrare redactată, folosită pentru studiul geografiei, a fost Principe de geografie politică, fizică şi astronomică pentru tinerimea şcoalelor publice (1874), tipărită în mai multe ediţii.
Iată un capitol din Principe de geografie pentru tinerimea studioasă, București, apărută în 1851:
Din capitolul despre Moldavia
Capitale și locuri semnate.
- În Țara de Sus.
Dorohoiul, cap. ținutul Dorohoiu, lângă lacul Dorohoiului. – Mihailenii. – Herța.
Fălticenii, cap. în ținut. Sucevei, cu mare târg la 20 Iulie.
Botoșanii, cap. în ținut. Botoșani, foarte negoțioasă.
Piatra, cap. în ținut. Neamțul, scoate multă lemnărie.
Neamțul, are un minunat spital, și ruine din cetatea Neamțul.
Monastirea Neamțul, pentru părinți; Varaticul, Agapia, pentru maice, sânt populate monastiri, cele mai întâi ale Moldaviei.
Valea Albă sau Răsboenii, loc respectabil, prenumit de la mulțimea oaselor albe, rămase de la eroii ce se luptară cu turcii la 1476, iunie 26.
Bacăul, cap. în ținut. Bacău, pe unde locuesc mulți unguri.
Ocna, unde este întâia sărărie a Moldoviei.
Romanul, lângă Moldova, capit. în ținutul Romanului, pe o câmpie foarte mănoasă, are episcopie.
Târgul Frumos, produce cei mai frumoși pepeni ai țării.
Iașii, cu 66 mii loc., cap. Moldaviei, pe lângă râul Bahluiul. Iașii s-a numit așa de la colonia romană, a Iassilor prenumită, și este capitala țării de pe la 1565; mai înainte era Suceava.
Edificii și temple sânt: Mitropolia, Trierarhii, Golia, Academia, Galata, Socola, și alte multe palate domnești și private.
În Țara de Jos.
Vasluiul, cap. ținut. Vasluiu, ce scoate multă miere.
Hușii, cap. în ținutul Fălciului, aproape de Prut, are o episcopie, și scoate vinuri multe și bune, duzi, mătăsari și tutun mult.
Bârladul, cap. în ținut. Tutovei, scoate săpunuri multe.
Focșanii, lângă un canal din pârâul Milcov, cap. în ținut. Putnei, centrul negoțului dintre principate. *)
Odobeștii, lângă Milcov, renumiți pentru vinurile cele multe și cele mai bune ale Moldaviei.
Tecuciul, cap. în ținut. Tecuciu, care scoate vinuri bune.
Galații, lângă Dunăre, 10 mii loc., cap. în ținut. Cuvurluiului, centrul negoțului moldovenesc: și pentru exportul productelor pământenești, cât și pentru importul celor străine.
*) Ținutul Putnei era al Țării Românești. Trotușul despărția Romania de Moldavia. Pe la anii 1475 Stefan, eroul moldovenesc, bătându-se cu Radul, domnul Romaniei, îl învinse; luă acest ținut, și făcu graniță între principate pârâul Milcovul, care a rămas până acum despărțitor, de peste 400 de ani.
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.
