Însă, după dezvăluire, Mișcarea s-a împărțit definitiv în două tabere, de multe ori lăsându-se, în exil, cu bătăi între ele.
Despre copilul din flori al lui Horia Sima iată ce scrie bătrânul legionar Alexander Eugene Ronnet în capitolul „Scandalul reprobabil și dezonorant (adulterul)” din cartea sa „O pacoste sau un destin vitreg”, apărută la Chicago în iulie 2001:
În timpul unei vizite la Madrid, în prezenţa lui Ghiţă Costea, am discutat cu Sima chestiunea „DOSARULUI RUŞINII”.
Cu câteva luni înaintea acestei vizite primisem de la un tânăr legionar, Anastasiu cred că era numele, încadrat în cuibul lui F. Brădescu şi Creţu, un plic gros plin cu multe documente.
Îmi trimisese o lungă scrisoare acest tânăr ce sosise recent din ţară. A fost la Madrid cu grupul din Paris pentru a fi prezentat lui Horia Sima. Abia întors de la Paris a aflat de la unii camarazi întâmplarea adulterului comis de Sima, cu ocazia găzduirii în casa lui Andrei Costin, cu soţia acestuia (Andrei Costin făcuse parte dintr-o echipă de luptă la 3 Septembrie care trebuia să cucerească postul de radio Bod, împreună cu alte echipe, fiind foarte bine cunoscut ca luptător).
Personal auzisem de scandal, dar niciodată nu am avut ocazia să cunosc conţinutul acestui dosar.
Într-o după masă, stând de vorbă cu Sima la o cafenea, am început să comentez conţinutul scrisorii lui Atanasiu şi să-i pomenesc de discuţiile avute în U.S.A. cu mai mulţi dizidenţi şi camarazi din Germania.
I-am explicat că analizele medicale făcute în aceste cazuri erau acceptate de tribunalele competente atât în U.S.A. cât şi în alte ţări. Înainte de a pleca din Chicago am obţinut colaborarea unui bun avocat care era dispus să garanteze legalitatea analizei a probei obţinute de la Sima şi copilul născut în Argentina. Analiza va fi căcută în două laboratoare universitare (atât în U.S.A. cât şi în Argentina), l-am expus părerea generală că dacă a avut relaţii intime cu Doamna Costin acest lucru era şi este considerat o faptă ruşinoasă.
Dacă într-adevăr copilul născut a fost rezultatul acestui adulter faptul că nu-l recunoaşte este considerat şi mai reprobabil şi este totodată şi un un păcat ruşinos.
Poate şi mai mult: un fapt murdar, nedemn de o persoană cu mari responsabilităţi. Marii voievozi au comis asemenea acte dar au recunoscut paternitatea copiilor. Am asigurat corectitudinea analizelor cât şi acoperirea cheltuielilor din punga mea.
Sima a stat pe gânduri.
Costea îl privea şi-i tremura mustaţa! Am adăugat că dacă rezultatul era pozitiv atunci era obligat să recunoască în mod public paternitatea.
Dacă rezultatul va fi negativ toate cheltuielile şi tot costul publicării în presa din exil vor fi suportate de mine.
După încă o clipă de adâncă linişte Sima a răspuns scurt:
„Nu accept această sugestie!”
https://agoramag.ro/index.php?route=common/home
Ghiţă Costea a scos un oftat lung şi părea că se liniştise. Am decis să-i spun:
„Domnule Profesor, acum sunt convins că dosarul este corect şi că încercările de a rezolva această problemă cu această grea acuzare s-au
dovedit tot aşa de perfide ca şi fapta, ba chiar şi mai murdar” Circumstanţele adulterului le ştie numai el şi Doamna Costin.
Negarea paternităţii rămâne mai ruşinoasă decât adulterul!
