La vârstă de 19 ani ajunge în Țară Românească și intră în slujba mitropolitului grec Roșca, arhiereu aflat în București.
În anul 1750 ajunge împreună cu acest arhiereu la Athos.
Primește treapta diaconiei în Mănăstirea Vatoped. După moartea mitropolitului, ajunge ucenic al renumitului părinte cărturar Paisie Velicicovschi, stareț pe atunci al Mănăstirii Vatoped.
În anul 1763 îl însoțește pe marele stareț în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna, iar din anul 1775 – din pricina ocupației austriece instaurată asupra Bucovinei – se mută împreună cu părintele său duhovnicesc și cu alți monahi la Mănăstirea Secu.
După o altă perioada de patru ani petrecută la Sfântul Munte, ieromonahul Gheorghe revine în Moldova, la Secu și la Neamț (aici fiind stareț Paisie Velicicovschi), apoi trece în Țară Românească, cu gândul de a se întoarce la Athos.
Este convins de Mitropolitul Țării Românești, Grigorie al II-lea, să primească a revigora viață în schitul Cernica, aflat în totală părăsire de vreo trei decenii, astfel că orânduiește aici o mănăstire cu aleasă viață de obște după tipicul Muntelui Athos și al obștilor paisiene din Moldova.
A refăcut vatra monahală în doar cinci ani, adunând în jurul lui 103 ucenici.
Roadele cârmuirii sale la Cernica au făcut că, în 1793, Mitropolitul Filaret al II-lea să-i dea în seama și mănăstirea Căldărușani, conducându-le efectiv pe amândoua din aprilie 1794 și până la moartea să, în decembrie 1806, locuind, pe rând, în fiecare dintre ele și așezând egumeni (stareți) care să le poarte de grijă, mai ales când el era plecat dintr-o mănăstire într-alta.
În ambele mănăstiri a rânduit viață monahală după tradiția athonito-paisiana. A trecut la cele veșnice la 3 decembrie 1806 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 20 – 21 octombrie 2005, a aprobat propunerile Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei privind canonizarea Cuviosului Stareț Gheorghe, Arhimandritul de la Cernica și Căldărușani (având ziua de sărbătorire 3 decembrie).
Sursa: crestinortodox.ro
