Ribbentrop și Molotov, arhitecții pactului care a dus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
Germania și Uniunea Sovietică au convenit să încheie un pact de neagresiune. Anunțul surprinzător a fost făcut la Berlin, de către agenția oficială de presă germană. S-a adăugat că Joachim von Ribbentrop, ministrul german de externe, va pleca la Moscova pentru a finaliza negocierile.
În timpul întâlnirii de la Kremlin, Ribbentrop l-a contactat de mai multe ori Hitler, care aștepta vești de la moșia sa din Bavaria. În cele din urmă, la primele ore ale zilei de 23 august, Ribbentrop l-a sunat pe Fuhrer pentru a-l asigura că totul fusese stabilit în acrodul semnat.
După cum notează Ian Kershaw în „Hitler: 1936-1945: Nemesis”, cancelarul german a fost foarte bucuros. Hitler l-a felicitat pe ministrul său de externe și a precizat că Pactul Ribbentrop –Molotov „va lovi ca o bombă”. Acesta neutraliza tratatul franco-sovietic, ceea ce avea să-i liniștească pe generalii lui Hitler, și deschidea calea pentru atacul Germaniei asupra Poloniei.
Prevederile pactului
Atât guvernul german cât şi cel al Uniunii Republicilor Sovietice au decis să consolideze pacea între cele două țări, respectând tratatul de neutralitate semnat în 1926. În acest sens, au ajuns la următoarele înțelegeri:
Articolul 1: Cele două părţi contractante se angajează de a se abţine de la orice act de agresiune, de la orice acţiune agresivă şi de la orice agresiune, fie individuală, fie împreună cu alte puteri.
Articolul 2: În cazul când una din părţile contractante ar fi atacată de o terţă putere, cealaltă parte contractantă nu va ajuta sub nicio formă terţa putere.
Articolul 3: Cele două părţi contractante vor rămâne pe viitor în contact consultativ pentru a se informa de chestiunile ce afectează interesele comune.
Articolul 4: Niciuna din părţile contractante nu va participa la un grup de puteri îndreptat contra uneia din cele două părţi.
Articolul 5: În caz de divergenţă de vederi între părţile contractante asupra unor chestiuni de vreun fel oarecare, cele două părţi vor rezolva aceste chestiuni pe calea unor schimburi de vederi amicale şi la nevoie printr-o comisie de arbitraj.
Articolul 6: Prezentul acord este încheiat pe o durată de 10 ani, în aşa fel încât dacă una din cele două părţi nu denunţă tratatul cu un an înainte de expirare, acordul se va prelungi automat pe încă cinci ani.
Articolul 7: Acordul va fi ratificat în cel mai scurt timp.
Pactul intra în vigoare imediat după semnare, fiind redactat atât în limba germană și rusă.
Hitler rupe în bucăți Pactul Molotov-Ribbentrop
Partea publică a Pactului Molotov-Ribbentrop a fost anunțată cu mare fast la 25 august 1939, ziua în care Hitler plănuia să lanseze atacul fulger la est de Polonia. Cu toate acestea, la începutul aceleiași zile, Marea Britanie și Franța, știind că acordul nazist-sovietic era în așteptare, au reacționat formalizându-și angajamentul față de Polonia printr-un tratat în care declarau că fiecare dintre ele va lupta în apărarea Poloniei în cazul în care aceasta va fi atacată.
Hitler a fost indignat de această contraofensivă și a anulat rapid ordinul de invazie. Apoi, liderul nazist a pariat că Franța și Marea Britanie nu-și vor respecta obligațiile asumate prin tratatul încheiat cu Polonia. Având în vedere că nu avea motive să se teamă de armata sovietică, Hitler a ordonat trupelor sale să invadeze Polonia la data de 1 septembrie 1939.
Două zile mai târziu, la 3 septembrie, Franța și Marea Britanie au declarat război Germaniei, iar cel de-al Doilea Război Mondial a început. La mai puțin de doi ani după aceea, Hitler a renunțat la pactul cu Stalin și a inițiat Operațiunea Barbarossa, trimițând aproximativ 3 milioane de soldați într-o misiune sortită eșecului de a invada Uniunea Sovietică la 22 iunie 1941.
