Zona protejată este patrulată cu zel pe pământ, în aer și pe mare. Zgomotul motoarelor elicopterelor de supraveghere tot timpul, iar echipele de scadandri scrutează adâncurile.
Nu este vorba nici de o reședință prezidențială, nici de un penitenciar de înaltă securitate. Doar un sit arheologic. Însă, probabil, situl arheologic cel mai faimos din lume: regiunea Vezuviului cu orașele sale romane Pompei, Herculanum și Stabiae.
Inima turistică a Campaniei, această regiune istorică este pradă de ani buni unei intense activități ilicite, cu jafuri și trafic de tot felul.
Grație unei colaborări mai strânse între autoritățile arheologice și forțele de ordine, Carabinierii și-au înmulțit arestările și restituirile de obiecte antice în ultimele luni.
„Tombaroli”, jefuitorii de morminte
Douăzeci și patru de șantiere arheologice clandestine descoperite, 68 de jefuitori arestați și aproape 17.500 de obiecte antice recuperate, de la miniaturi la frescele cele mai frumoase: acesta este bilanțul din 2020 al brigăzii de Carabinieri însărcinată cu protejarea patrimoniului cultural italian.
Format în 1969, acest corp specializat al poliției este alcătuit astăzi din ceva mai mult de 300 de agenți care luptă zi și noapte împotriva „tombaroli”, jefuitorii de morminte.
„Tombarolii sunt în general persoane pe care le cunoaștem bine”, a declarat într-un interviu pentru The Guardian generalul Roberto Riccardi, șeful brigăzii de protejare a patrimoniului italian. „Au multă experiență… cu atât mai mult cu cât fac această activitate din generație în generație.”
Ultima realizare a lui Riccardi: câteva fresce furate din vilele din Stabiae, în urmă cu cincizeci de ani, au fost restituite în luna mai Parcului Arheologic Pompei, însoțite de fragmente de decor mural din vila Civita Giuliana.
Rețeaua de tuneluri de la Pompei
Situată la 700 de metri de porțile Pompeiului, luxoasa reședință a fost jefuită sistemativ timp de ani de zile, cu ajutorul unei rețele de treceri și tuneluri clandestine săpate în cel mai mare secret în jurul sitului protejat.
Abia în 2012, carabinierii au descoperit existența acestei rețele.
Această descoperire șocantă a dus la întărirea cooperării între diferiții actori ai conservării patrimoniului italian din regiune.
Arestarea tombarolilor nu este totuși decât prima etapă a unei lungi munci, care constă în a urca pe firul complicităților și a regăsi urma obiectelor furate, oriunde s-ar afla ele în lume.
„Există o întreagă rețea de persoane implicate”, explică Riccardi, „Tombarolii sunt în contact cu negustorii regionali, care, la rândul lor, negociază cu traficanții internaționali.”
Rețeaua este controlată în parte de mafia napolitană, Camorra, suspectată cu ani în urmă de deturnarea unei părți a subvențiilor dedicate restaurării sitului și consolidării vestigiilor celor mai fragile.
Obiectele furate ajung la marile muzee din lume sau la colecționari privați
Din mână în mână, obiectele furate ajung la colecționari străini, mai mult sau mai puțin scrupuloși, dar și la muzee celebre, precum Getty sau Metropolitan.
Frescele restituite recent au fost recuperate din colecții americane, elvețiene și britanice.
Pământ al comorilor antice, Pompei și regiunea din jur sunt de multă vreme ținta jafurilor sistematice.
La scurt timp după ce aceste cetăți au fost îngropate în lavă și cenușa Vezuviului, în anul 79 d.Hr., ele au fost vizitate de cei care reușiseră să scape și care încercau să-și recupereze bunurile.
Au venit și oportuniști, dornici de chilipiruri.
Când au avut lor primele „săpături” la Pompei și Herculanum, în secolul al XVIII-lea, aviditatea lor după sculpturile și operele de artă îngropate nu era egalată decât de disprețul pentru arhitectura romană. Arheologia se făcea cu ajutorul minării. Zone întregi erau aruncate în aer și se recupera ce mai rămânea întreg din acest carnagiu.
