Proprietarul fabricii de surogate Bagdad explică într-un drept la replica cum și-a surprins nevasta în flagrant delict de adulter

 

Industriașul Eremia Russu, proprietarul fabricii de surogate „Bagdad” din București, Calea Moșilor 134, trimitea Gazetei Municipale, „în virtutea dreptului la apărare prevăzut de lege”, un drept la replică pe care hebdomadarul îl publica în numărul din 26 mai 1946:

În legătură cu articolul publicat în ziarul Dvs. Nr. 717 din 19 Mai a.c., am onoarea a vă face cunoscut următoarele:

  1. Fabrica o am din anul 1942 în asociație cu d. Adrian Chira a cărui parte am cumpărat-o conform procesului verbal încheiat de Corpul Portăreilor Ilfov, în urma adresei Nr. 27355 din 1944 a Judecătoriei V urbane București.
  2. Condamnarea despre care amintiți a fost amnestiată prin Decretul lege Nr. 2457 din 1944, fapt care nu mi se poate atribui, amnestia operând în trecut, prezent și viitor, deci o reabilitare pe cale de lege.
  3. În legătură cu afirmațiunile fostei doamne Russu, azi Bodea, vă comunic următoarele:

Încă din anul 1942, între noi nu existau raporturi normale și aceasta în urma surprinderii ei în flagrant delict de adulter (cazul Coman Ioan) și boala ei pe care mi-a ascuns-o, care se poate dovedi cu trimiterea ei la diferite sanatorii de către liceul de fete „Protopopul Tudor” din București, a cărei bursieră era.

Deci nu o boală contractată în timpul căsătoriei.

Prin Sentința de divorț Nr. 107 dată de Tribunalul Ilfov, Secția VII, în ziua de 17 Februarie 1946, căsătoria s-a declarat desfăcută în favoarea mea – sora ei fiindu-mi martora principală.

Sentința a fost transcrisă la Oficiul Stării Civile a Sect. de Albastru, eliberându-mi-se Certificatul de despărțenie Nr. 448 din 1946, fiind azi în situația de divorț și nicidecum de bigam.

Cu toate că de ani de zile nu conviețuim împreună, totuși i-am creiat o rentă benevolă și care în ultimul timp era de Lei 100.000 lunar, ultima trimițând-o în ziua de 18 Mai a.c. cu o zi înainte de apariția articolului ce vi l-a oferit spre publicare.

În ajunul Sf. Paști, în prezența funcționarului meu d. Vădan Traian și a d-lui Eros Vasile, i-am predat suma de 1.000.000 lei ca să aibă și ea sărbători mai plăcute.

Această femeie bolnavă de tuberculoză, în toate ocaziile, n-a căutat decât să mă defăimeze chiar și față de lucrători, amenințându-mă cu distrugerea, fapt căruia eu nu i-am dat importanță ci am continuat a o ajuta chiar și cu alimente.

Ajutată în acțiunea ei de răzbunare și de către binevoitorul avocat Renea Lucian, colegul ei de serviciu, care i-a fost apărărtor în procesul de divorț și pe care l-a recuzat la cererea mea, cerându-i înlocuirea cu un alt avocat, deoarece acesta m-a insultat în ședință, v-au prezentat informații pe care ați binevoit a le publica, fără a cunoaște însă fondul.

Fetița, cu toate că prin sentința de divorț i s-a atribuit ei, din cauza boalei contagioase de care suferă, este la mine, îngrijită cu toată dragostea și atenția părintească.

În concluzie, vă rog să constatați că din actele autentice ce v-am prezentat și din cercetarea realitîții, cele afirmate nu corespund adevărului, cia afost o ultimă răzbunare a unei femei bolnave a căror consecințe tot ea le va suporta, închizând capitolul ajutorului pe care din milă i-l dădeam și care putea fi pe viață/

Sunt informat ți am constatat și personal că biata femeie a devenit o bețivă și o depravată, fapte care ar trebui să intereseze și On. Primărie, a cărei diurnistă este, pentru a nu compromite și pe ceilalți colegi.

Mulțumindu-vă pentru bunăvoința ce ao aveți pentru a da publicității cele de mai sus,

Primiți, vă rog, asigurarea deosebitului respect ce vă păstrez.

Eremia M. Russu