Proces-verbal al convorbirii dintre șah și Nicolae Ceaușescu, Teheran, 3 septembrie 1969
Șahul: Am auzit că Ho Chi Minh este bolnav. De fapt, este destul de bătrân. Desigur, acest lucru nu se va schimba prea mult, deoarece poporul vietnamez este cel care decide [soarta sa]. O singură persoană nu poate face totul.
Nicolae Ceaușescu: Dar el se bucură de o mare autoritate în Vietnam.
Șahul: Da, se bucură de prestigiu, de autoritate.
Am observat că, în ultimul său discurs, Nixon [a adoptat o poziție similară] cu cea pe care am discutat-o cu dumneavoastră, în sensul că [vrea] să se dezintereseze de acele probleme care nu privesc direct America, pe de o parte, iar pe de altă parte, că SUA nu-și vor abandona aliații.
Nicolae Ceaușescu: Într-adevăr, el [a adoptat o poziție] în favoarea dezangajării, dar decizia pe care a adoptat-o recent de a nu întârzia retragerea trupelor din Vietnam nu este favorabilă acestui rezultat.
Șahul: Cred că este ceva temporar.
Nicolae Ceaușescu: În conversațiile noastre cu el la București, a spus că vrea să retragă mai multe trupe decât a făcut-o până acum. Totuși, în loc să retragă [aceste] trupe, a făcut un anunț că deocamdată nu le mai retrage.
Șahul: Cred că este doar o măsură temporară. Cred că este vorba și de un lucru tactic, legat de schimbările care se pregătesc în prezent în guvernul sud-vietnamez. Delegația nord-vietnameză la negocierile de la Paris a declarat că, dacă SUA ar fi fost de acord să își retragă trupele, negocierile de pace de la Paris ar putea depăși impasul actual.
Nicolae Ceaușescu: Bineînțeles, singura cale [de ieșire] este ca SUA să-și retragă trupele din Vietnam.
Șahul: Și eu i-am spus lui Nixon să facă acest lucru cu mult timp în urmă.
Nicolae Ceaușescu: În orice caz, cred că ideea de a crea un guvern de coaliție în Vietnamul de Sud este mai degrabă acceptabilă pentru SUA. Acum există două guverne în Vietnamul de Sud, iar propunerea Frontului Național de Eliberare de a forma un guvern de coaliție este rezonabilă.
Șahul: Americanii se tem ca nu cumva lumea să spună despre ei că își abandonează prietenii. Într-o astfel de situație, guvernul sud-vietnamez ar putea cere sprijinul SUA; dacă SUA îi abandonează pe sud-vietnamezi, atunci aceștia pierd încrederea celorlalți aliați ai lor. De asemenea, trebuie văzut dacă cetățenii [din Vietnamul de Sud] doresc acest regim. Cred, totuși, că SUA încep să înțeleagă [cum funcționează lucrurile].
Nicolae Ceaușescu: În orice caz, noi credem că este posibil să se ajungă la o rezolvare pașnică a conflictului din Vietnam.
Șahul: Întotdeauna am spus același lucru. Am insistat ca Acordurile de la Geneva privind Vietnamul să fie respectate.
În special, în discuțiile noastre cu americanii, le-am spus că [situația din Vietnam] nu mai este la fel ca în trecut, că există mai multe schimbări în Est și că ar fi foarte [înțelept] să se retragă din Vietnamul de Sud, deoarece ar crea o atmosferă mult mai sănătoasă pe scena mondială.
Nicolae Ceaușescu: O problemă foarte serioasă [poate fi] găsită în Orientul Mijlociu. Se pare că lucrurile se înrăutățesc în ultima vreme și există tendințe care împing spre o reluare a ostilităților. Bineînțeles, acest lucru ar crea o situație foarte gravă.
Șahul: În urmă cu două zile, am acordat un interviu unui jurnalist pakistanez, arătând că această situație este cauzată de slăbiciunea Națiunilor Unite, care nu dispune de mijloacele necesare pentru a pune în aplicare prevederile rezoluției Consiliului de Securitate. Dacă rezoluția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 ar fi fost pusă în aplicare, aceste probleme nu ar fi existat. Am adăugat, totuși, că dispozițiile acestei rezoluții nu sunt atât de clare pe cât ar putea fi. Din păcate, i-am spus, depinde de SUA și URSS să clarifice această rezoluție. Cu toate acestea, deși nu cred că superputerile ar trebui să decidă soarta altora, cred că nu există altă cale în această situație, având în vedere că superputerile furnizează arme beligeranților. Se pare că au existat anumite contacte: Sisco s-a dus la Moscova, Dobrynin a venit la Washington.
Nicolae Ceaușescu: Dar nu au realizat nimic important. Ne-au spus și nouă despre aceste contacte.
Șahul: Cred că domnul Novikov nu a reușit să-l convingă pe domnul Nasser.
Nicolae Ceaușescu: Există anumite știri că Nasser are acum o poziție mai conciliantă, dar sunt și alte forțe acolo care cer o soluție militară la acest conflict.
Șahul: Da, există două [tabere] opuse în Egipt, iar domnul Nasser se joacă cu focul, ca să spunem așa.
Nicolae Ceaușescu: Poate că ar fi bine să se ia măsuri la ONU.
Șahul: Am votat, alături de dumneavoastră, pentru toate rezoluțiile. Suntem gata să fim cât mai constructivi posibil, nu ezităm să spunem că slăbiciunea Națiunilor Unite poate duce la [o] catastrofă și vom cere tuturor, atât Consiliului de Securitate, cât și Adunării Generale, să se gândească la o soluție. Cu toate acestea, cred că, în cele din urmă, vom ajunge într-o situație în care sovieticii și americanii vor trebui să găsească o soluție, deoarece dacă noi susținem o anumită parte, iar alții susțin o altă parte, atunci extremiștii arabi și israelieni vor fi aprovizionați cu arme, iar o rezoluție a ONU va fi doar o bucată de hârtie.
În ceea ce privește Ierusalimul, americanii ar fi votat alături de noi, dacă nu ar fi fost o țară care nu a votat, o țară care a acceptat mai târziu rezoluția, chiar dacă cu întârziere. Dar americanii nu au acceptat niciodată status-quo-ul actual din Ierusalim.
Nicolae Ceaușescu: În orice caz, dacă situația se prelungește, atunci ea se va agrava foarte mult.
Șahul: Fără îndoială [se va înrăutăți] pentru că ambii beligeranți primesc în fiecare zi arme noi și nu pot avea o evaluare corectă a situației cât timp țin armele în mână, când cred că pot face tot ce vor; oamenii încep să-și piardă cumpătul, cred că pot face tot ce vor și, din această cauză, pot ajunge într-o anumită situație.
Pregătirea militară are un mare impact. Am văzut ce s-a întâmplat în iunie 1967. Desigur, acest lucru nu se va mai întâmpla din nou, nu vor fi luați prin surprindere și, fără îndoială, nu vor fi distruse toate forțele aeriene arabe în câteva ore. Dar cred că arabii nu au ajuns la un punct în care să poată distruge forțele armate ale Israelului. În orice caz, i-am spus Israelului: puteți purta un alt război, dar în cele din urmă unde veți ajunge? Sunt 100 de milioane de arabi și, pe măsură ce trece timpul, vor învăța cum să lupte.
Nicolae Ceaușescu: Ar trebui să [permitem] unor țări precum Iranul [și] România să contribuie la găsirea unei soluții.
Șahul: Trebuie să le cerem [miniștrilor [noștri] de externe să întreprindă ceva.
Le-am spus deschis americanilor părerea noastră chiar și în timpul lui Johnson [în timpul mandatului] și din 1967 încoace am continuat să le spunem același lucru. Este adevărat că arabii au comis o mare greșeală. Dar este totuși adevărat că nu putem accepta ocuparea cu forța de către Israel a anumitor teritorii. Poate că ar fi posibil să se facă unele ajustări ale frontierelor pentru a garanta securitatea Israelului, pentru că, dacă se ajunge la pace, trebuie să fie o pace durabilă; de ce să se ajungă la un acord de pace astăzi, dacă peste cinci ani izbucnește un nou conflict? Cu toate acestea, este adevărat că Israelul a devenit arogant în urma victoriilor sale militare, dar timpul trece în favoarea arabilor. Bineînțeles, Israelul există ca stat și ca popor și nu poate fi exterminat; dorința manifestată de unii de a extermina rasa evreiască nu poate fi îndeplinită. Americanii au vrut să fie de acord cu ceea ce le spuneam și speram că Israelul va înțelege acest lucru, având în vedere influența pe care o au asupra Partidului Democrat din SUA.
Totuși, ar trebui să încercăm să vedem dacă putem face ceva la ONU.
Nicolae Ceaușescu: Cred că am putea întreprinde ceva.
Le-am spus foarte clar israelienilor că trebuie să-și retragă trupele.
Șahul: Am vorbit și cu israelienii în numeroase ocazii și pot să vă spun, domnule președinte, că ei aveau o poziție mult mai moderată înainte. Poate că, în urma viitoarelor alegeri, lucrurile se vor îmbunătăți. Sfatul pe care l-am dat israelienilor a fost întotdeauna următorul: nu vă gândiți doar la ziua de azi, sau la ziua de mâine, gândiți-vă la ce se va întâmpla peste 5, 10, 20 de ani.
Nicolae Ceaușescu: Dacă se va exercita o influență moderatoare asupra ambelor părți, va fi bine.
Șahul: Nu vom ezita să facem același lucru și în viitor.
Noi credem că putem ajunge nu la un acord arab, ci la un acord islamic. Știți, există oameni interesați de această chestiune, există țări care au graniță comună cu Israelul. Sunt 80 de milioane, 100 de milioane de arabi, dar există 600 de milioane de musulmani. Cred că musulmanii din Turcia, Indonezia, o mare parte din țările africane, cum ar fi Tunisia, și chiar Arabia Saudită, ar putea exercita o influență foarte sănătoasă.
După cum știți, m-am întâlnit ieri cu ministrul marocan al afacerilor externe, care mi-a adus un mesaj din partea regelui Marocului. Anterior, m-am întâlnit cu regele Faisal, pe care l-am consultat cu privire la organizarea unei conferințe islamice, ale cărei principii fuseseră adoptate la Conferința de la Cairo. Acolo vom vorbi doar despre incendierea unei moschei din Ierusalim, pentru că dacă am aborda alte probleme, în special chestiunea conflictului arabo-israelian, vor fi din nou discursuri înflăcărate și lucrurile se vor complica și mai mult. Nu putem întreprinde lucruri decât prin intermediul Națiunilor Unite.
Nicolae Ceaușescu: Împărtășim același punct de vedere, iar miniștrii de externe iranian și român ar putea să studieze cum am putea să analizăm ce fel de acțiuni ar trebui să întreprindem.
Din discuțiile noastre cu Nixon, am înțeles că și SUA doresc să rezolve problema prin negocieri. Americanii sunt în favoarea retragerii trupelor israeliene din teritoriile ocupate. Desigur, sunt interesați și de ajustări ale frontierelor, în conformitate cu liniile menționate de Majestatea Voastră, dar consideră că retragerea trupelor este indispensabilă pentru a ajunge la o soluție. Iar acesta este un lucru pozitiv.
Trebuie să profităm de deschiderea sesiunii Adunării Generale a ONU și să întreprindem unele eforturi în acest sens.
Șahul: Suntem pe deplin de acord cu ideea dumneavoastră de a continua să întreprindem eforturi în acest sens și de a vedea ce putem obține.