Acațiu Barcsai sau Bocea Ionaș, cum l-a numit domnitorul Gheorghe Ștefan) s-a născut în 1619
Familia sa, de orgine română, provenea din zona Devei. Tatăl său, Ștefan Bârcea, a trecut la calvinism. Mama sa a fost Erzsébet Palatics.
Acațiu însuși a fost un fervent calvinist și a intervenit în chestiuni religioase încercând să îndrume Biserica Ortodoxă din Transilvania către calvinismul îmbrățișat atunci de majoritatea maghiarilor transilvăneni, aflăm de pe banatica.ro.
Acațiu Barcsay a avut o lungă carieră diplomatică în serviciul principilor Gheorghe Rakoczi I, și fiului său, Gheorghe Rakoczi al II-lea la Istanbul (octombrie 1654) și, în mai multe rânduri, în Muntenia și Moldova (la curțile domnilor Matei Basarab, Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan), fiind avantajat de buna cunoaștere și a limbilor română, turcă otomană, greacă.
Ca răsplată pentru serviciile sale a fost numit in 1644 ban al Lugojului și Caransebeșului, iar, mai târziu în 1650, comite suprem al Hunedoarei.
A fost deasemenea membru in locotenența princiară în perioada din 1657 în care Rakoczi a fost plecat în campania nereușită din Polonia și președinte al Tablei Princiare (organ suprem de judecată al principatului transilvan).
Acațiu Barcsay, învins în luptă, abdică la 31 decembrie 1660 și își absolvă susținătorii de jurământul de supunere. Este luat apoi prizonier și condamnat la închisoare în fortăreața Chioar.
A fost ucis în timpul escortării spre locul de detenție, în primele zile ale lui 1661.
