Politica externă a României în perioada regimului ceaușist. Succesele anilor 60-70
Politica externă a României a înregistrat în anii 60-70 ai secolului trecut câteva succese incredibile în condițiile în care statele occidentale nu s-ar fi așteptat la progrese din partea unui stat comunist care în opinia lor nu ar fi putut în nici un caz să surprindă în vreun fel. Nostalgicii epocii ceaușiste sunt orbiți iremediabil până în zilele noastre de o serie de realizări care în epocă, raportat la nivelul de la care pornise marea majoritate a populației românești din epoca interbelică și raportat la standardele anilor 60-70 au fost cu adevărat interesante. Intelectualitatea românească din țară a reușit să imprime un fenomen cultural incredibil în epocă contrar opacității de la nivel politic central și a cenzurii.
Diplomația românească și guvernul României condus o perioadă bună de timp de către Gheorghe Maurer au fost deosebit de active sub impulsul politicii ceaușiste care realizase că trebuie să se deschidă și să găsească parteneri. Vizita familiei prezidențiale în Marea Britanie, la Papa de la Vatican, în SUA sau a președintelui american Nixon în România, relațiile relansate cu Israelul au contribuit la o imagine mai bună a României în plan internațional. Succesele înregistrate au convins partenerii că România ar putea deveni un jucător important.
Regina Elisabeta a II-a a privit cu rezerve și cu o oarecare răceală vizita liderului comunist român la Londra, dar simplul motiv că vizita fusese pusă pe lista de întâlniri a diplomației britanice ilustrează faptul că existau preocupări considerabile pentru România. De asemenea, Vaticanul nu a obținut promisiuni de la N. Ceaușescu privind îmbunătățirea situației credincioșilor romano-catolici și greco-catolici din România și astfel reprezentanții catolici s-au declarat destul de nemulțumiți și de rezervați.
Ulterior Nicolae Ceaușescu s-a orientat către posibilitățile pe care le oferea lumea arabă și africană pentru mediul economic românesc și relațiile cu URSS s-au înrăutățit în special din anul 1968 când sovieticii au invadat Cehoslovacia. Cutremurul din anul 1977 care s-a resimțit tragic la București a anunțat în opinia celor superstițioși dezastrul anilor 80 din România condusă autoritar de Nicolae Ceaușescu. În cele din urmă apusul epocii s-a instalat și marcat din punct de vedere istoric într-un mod sângeros.