Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Pelerinajele în Albania: Sursă de conflicte etnice și religioase
Articole online

Pelerinajele în Albania: Sursă de conflicte etnice și religioase

Ordinul Bektashi

Musulmanii albanezi, de-a lungul stăpânirii otomane în Balcani, au fost cei mai fideli supuși ai sultanului, deși, uneori, încercau să păcălească administrația otomană, argumentând că nu plătesc taxe pentru că sunt musulmani, dar nici nu îndeplineau serviciul militar, deși purtau arme, pentru că erau, de fapt, creștini.

Pelerinajele în Albania: Sursă de conflicte etnice și religioase

Islamizându-se, albanezii și-au dezvoltat comunități religioase aparte. Unui dintre ordinele de derviși care, la sfârșitul secolului al XVIIIlea, a devenit influent, a fost ordinul Bektashi. Sprijiniți de așa-numiții pașalele albaneze care aveau autonomie, ordinul dervișilor a dobândit o tot mai mare popularitate, mai ales în Mecedonia de Vest și în Albania de Sud.

Către finalul veacului al XIX-lea, ordinul Bektashi a depășit granițele unei comunități de credincioși musulmani, devenind aproape o religie per se, mișcarea religioasă contribuind la cristalizarea mișcării naționale albaneze. Această mișcare îndemna populația să lase deoparte diferențele confesionale, prezentându-se ca o forță a unității naționale, depășind diviziunile religioase dintre musulmani și creștini.

Ordinul Bektashi a mers chiar până la a transforma cultul sfinților creștini, prin identificarea cu cei musulmani. Dervișii au transformat locul de pelerinaj dedicat Sfântului Spiridon, un mausoleu de la Sari Saltuk, într-un loc musulman. Un munte lângă Kruja din Albania, unde unul dintre mausoleele din Sari Saltuk a fost situat, a fost probabil cândva un loc creștin de pelerinaj.

Undeva în apropierea unui sătuc sârbo-albanez, numit Zočište, chiar în afara satului, pe un deal, se află o mănăstire ortodoxă sârbă medievală, datând din secolul al XIV-lea. Albanezii musulmani din Zočište, precum și din orașul din apropiere, Orahovac, mergeau la mănăstirea Zočište pentru a se alătura festivităților care însoțesc saborul, care are loc în fiecare an pe 14 iulie. Cu toate acestea, ca urmare a situației politice tensionate, albanezii au încetat recent vizitarea mănăstirii, iar neîncrederea dintre albanezi și sârbi a pus capăt acestui pelerinaj mixt.

Deși aceste pelerinaje în locuri odinioară multietnice și multiculturale pot ajuta la eliminarea diferendelor și pot construi o anumită coeziune socială, o identitate împărtășită și de comun acord acceptată, ele pot deveni cu ușurință arene pentru competiții și conflicte între și în cadrul comunităților locale. În alte cazuri, transformarea era incompletă sau fusese oprită. Aceste mausolee au rămas sub administrație creștină. Aceste pelerinaje prezintă o tendință intrinsecă spre tensiune şi conflict, în special asupra controlului efectiv asupra altarului în cauză. Aceste conflicte sunt provocate în primul rând decidenții religioși și politici, pentru care sanctuarele sunt, de asemenea, o sursă de putere și de venit.

Registration

Aici iti poti reseta parola