După ce a făcut un studiu general asupra coastei răsăritene a Groenlandei, a ghețarilor polari, a condițiilor meteorologice, pe care le-a comunicat prin radio grupului însărcinat cu expediția universității din Michigan, dr. Constantin Dumbravă, șeful expediției romîne în Groenlanda, s-a reîntors la New York, aducând cu el și un film de 10.000 urme lungime în care e prinsă viața eschimoșilor.
Dr. Dumbravă a mai adus și o bogată colecție de lucruri impunătoare, ornamente și obiecte de artă.
Dr. Dumbravă, membru al clubului exploratorilor din New York, a plecat spre Polul Nord în 27 mai 1927.
Însoțit de botanistul belgian Frederick Bernard, a sosit într-un sat de eschimoși din Angmassalik târziu prin august în același an unde și-a făcut „reședința” pe întregul timp al anului.
În iglu
Clădindu-și un iglu în mijlocul satului, dr. Dumbravă a putut studia deaproape viața și obiceiurile eschimoșilor și a le învăța limba.
Când lunga noapte polară s-a lăsat asupra acestei regiuni, botanistul Frederick Bernard, la lumina făcută din grăsime de balene, a început să scrie cronica vieții eschimoșilor după informațiile și notele aduse de către dr. Dumbravă din desele vizite făcute în casele lor.
Dr. Dumbravă, într-un interviu acordat gazetarilor, a spus că viața la nord nu e prea veselă pe acest timp, singura lumină pe care a văzut-o, în decursul acestei nopți lungi, a fost o slabă iluminare crepusculară cea deschis nițel cerul înoptat între orele 10 și 12 din zi.
Când sloiurile s-au desprins, în primăvară, dr. Dumbravă și botanistul Bernard au făcut un drum de 250 mile cu barca spre a explora împrejurimile.
Motorul bărcii s-a stricat, așa că singurul mijloc de locomoțiune au fost lopețile pe care cei doi exploratori le mânuiau cu îndemânare.
Drumul acesta n-a fost lipsit de aventuri.
Odată, pe când treceau pe lângă un fiord, o balenă neobișnuit de mare s-a ridicat la suprafață răsturnând barca, așa că toată provizia s-a dus la fundul mării.
Într-o zi pe când își ridicat cortul de pânză, au observat că barca cu care veniseră și pe care au legat-o de un sloi de gheață a fost luată de curentul de apă și dusă înspre larg.
Atunci, dr. Dumbravă, dându-și seama de primejdia în care se aflau, amenințați de a rămâne pe această peninsulă de gheață fără niciun mijloc de a putea să se reîntoarcă îndărăt în Groenlanda a sărit în apa rece ca gheața și a înotat aproape 400 de urme până a ajuns barca și a adus-o îndărăt.
–––––––––––––
Constantin Dumbravă (1890-1935) este considerat unul dintre cei mai valoroşi naturalişti români şi primul care a călcat vreodată, printr-o expediţie ştiinţică în Groenlanda.
Provenit dintr-o familie modestă din Buhuşi, tatăl era factor poştal, iar mama, muncitoare la Căile Ferate Române, a făcut studiile superioare şi doctoratul în Franţa şi Belgia, după care s-a căsătorit la New York, de unde a organizat trei expediţii, care au contribuit la cunoaşterea Groenlandei, dar şi a poporului eschimos.
