Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Părintele sonetului românesc: Am toate viciile, Doamna mea! Ce i-a citit unei prostituate, într-un bordel din Paris
Articole online

Părintele sonetului românesc: Am toate viciile, Doamna mea! Ce i-a citit unei prostituate, într-un bordel din Paris

Primul lucru pe care l-a făcut când a ajuns a doua oară la Paris a fost să se oprească la bordel.

Jumătate de bani i-a lăsat acolo pentru o negresă rubicondă căreia, într-un exces de entuziasm, i-a citit prima parte a traducerii sale din Cyrano de Bergerac – și chiar dacă româna nu părea s-o impresioneze prea mult, el a fost încântat: era prima dată când citea cu voce tare versiunea sa.

A lucrat şi în redacţiile câtorva publicaţii ieşene, devenind, din 1937, codirector la „Însemnări ieşene”, apărută din 1936, alături de Mihail Sadoveanu.

În 1908, a făcut parte din grupul fondator al Societăţii Scriitorilor Români. În 1891, a debutat în revista bucureşteană „Lumea ilustrată”, cu poeziile Sonet şi Glossa.

S-a impus ca sonetist, revenindu-i meritul de a fi construit sonetul românesc, al cărui părinte este considerat.

Sonetul unui cinic

Motto:

„L’homme ivre d’une ombre qui passe

Porte toujours le châtiment

D’avoir voulu changer de place” (Baudelaire)

 

Am toate viciile, Doamna mea;

Beau vin, fumez, joc cărți, iubesc femeia;

Disprețuiesc lumina, – și de-aceea

Deschid în noapte ochi de cucuvea.

 

Cu toate-aceste nu-s făptură rea :

Deși mai mult mă-ncântă Salomeea,

Fecioarei preacurate din Iudeia

Închin pe veci a vieții mele stea.

 

Iar când va fi în clipa cea supremă

Să-mi cânt și eu a lebedei poemă,

Ca cel din urmă umilit creșin, –

 

Sătul de-a viciului poezie

Și lacom de nemărginit senin,

Sorbi-voi a virtuții inerție.

L-a lăsat vederea

Mihai Codreanu s-a născut în Iași, fiind fiul magistratului Mihail Costache Codreanu și al Nataliei Codreanu.

Tatăl său, originar din Târgu Ocna, a fost judecător și profesor de latină la Colegiul Național. A murit, când Mihai avea 1 an si 7 luni.

Mama, Natalia Codreanu (1843-1916), a fost fiica preotului Dimitrie Mânzariu, care și-a schimbat numele în Mârzescu, și sora politicianului Gheorghe Mârzescu.

Mihai Codreanu a urmat cursurile liceale la Iași, Bacău și București, manifestând de tânăr interes pentru literatură.

Pentru a rezista financiar în urma decesului tatălui său, dădea lecții de limba română și era corector la ziarul „Evenimentul”.

Dorința sa a fost aceea de a deveni actor, însă, vederea îi slăbește după vârsta de 30 de ani și renunță la acest vis.

În ciuda problemelor de vedere, continuă să scrie sonete, dictându-le prietenilor apropiați. A murit în 1957, în Iași, la vârsta de 81 de ani, în vila sa, cunoscută ca Vila Sonet, de pe Strada Rece.

Studii și carieră

A urmat cursurile Facultății de Drept din orașul natal, în paralel cu cele ale Facultății de Filosofie.

S-a înscris și la Academia de artă dramatica, avându-l profesor pe actorul State Dragomir.

A fost director la Teatrul Național din Iași (1919-1923), profesor și rector (1933-1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași.

Membru corespondent al Academiei Române, ales la 26 mai 1942 și repus în drepturi la 3 iuliea 1990.

S-a afirmat şi ca un excelent traducător de teatru în versuri, tălmăcind din creaţiile lui Charles Baudelaire, Edmond Rostand (Cyrano de Bergerac, Prinţesa-ndepărtată), F. Coppee, J. Richepin.

Pentru meritele sale literare, a primit mai multe distincţii româneşti şi străine: Cavaler al Academiei Franceze (1921), Marele Premiu Naţional de Poezie (1925), Legiunea de Onoare (1929).

 

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA