Neobișnuita necropolă vikingă descoperită în Norvegia. Ce cred cercetătorii

 

O echipă de arheologi a descoperit o necropolă vikingă care conţine două vase de luptă, drakare, fiecare dintre ele cu resturi umane, informează Live Science.

Ce este interesant, e faptul că este vorba despre persoane care au murit la un interval de 100 de ani una față de cealaltă.

După secole sub pământ, s-au păstrat doar rămăşiţele drakarelor din lemn, care au fost îngropate unul în celălalt.

Necropolele vikinge conţin deseori vase de luptă, însă descoperirea a două astfel de vase unul în celălalt, reprezintă o premieră, conform lui Raymond Sauvage, arheolog la Muzeul Universităţii norvegiene de Ştiinţe şi Tehnnologie.

Femeia

Drakarul aflat deasupra măsoară 7 – 8 metri şi conţine rămăşiţele unei femei înconjurate de o colecţie de artefacte, printre care un colier din perle, două perechi de foarfece, un fus şi un cap de vacă.

Printre rămăşiţele femeii s-au găsit două broşe, una în formă de scoică şi una în formă de crucifix.

Broşa în formă de crucifix „pare să provină din Irlanda şi ar fi fost folosită iniţial ca sistem de fixare a unui harnaşament”, conform lui Aina Heen Pettersen, cercetător la Departamentul de Studii Istorice al universităţii menţionate.

Vikingii care participau la raiduri de jaf asupra aşezărilor de coastă colecţionau astfel de părţi decorative din harnaşamentele cailor pe post de bijuterii, a mai precizat ea.

Pornind de la obiectele descoperite în mormântul femeii, arheologii au ajuns la concluzia că aceasta era o femeie importantă, și că a murit în cea de-a doua jumătate a secolului al IX-lea, iar în a doua barcă se află rămășițele unui bărbat care a murit în secolul al VIII-lea.

Bărbatul

Drakarul în care a fost înmormântat bărbatul avea 9 – 10 metri lungime şi conţinea şi un scut, o suliţă şi o sabie cu un singur tăiş.

”Stilul săbiilor s-a schimbat de la un secol la altul, ceea ce înseamnă că putem data cu certitudine acest mormânt ca aparţinând secolului VIII, în plină Perioadă Merovingiană în nordul Europei”, conform lui Raymond Sauvage.

La înmormântarea femeii, vikingii au escavat cu grijă mormântul bărbatului din secolul anterior şi au plasat drakarul mai mic al femeii în vasul de luptă mai mare şi apoi le-au îngropat din nou pe amândouă.

Marcarea teritoriului

”Este rezonabil să ne gândim că cei doi au fost îngropaţi împreună pentru a marca proprietatea unei familii asupra acestor pământuri, într-o societate căreia, în general, nu-i plăcea să scrie astfel de lucruri”, conform lui Sauvage.

Echipa de arheologi a descoperit această necropolă într-un teren agricol din regiunea Skeiet, în centrul Norvegiei.

În Evul Mediu, legea vikingă îi solicita familiei care dorea să-şi păstreze pământurile să demonstreze că a avut în posesie respectivele pământuri timp de cel puţin cinci generaţii.

Astfel, familiile vikinge care îşi îngropau morţii, ştiau exact unde se află îngropaţi strămoşii lor, pe terenul aflat în proprietate.

Alte surprize?

Cele două drakare funerare se află la marginea unei movile în care s-ar putea afla şi alte morminte vikinge.

Anii în care s-a practicat agricultura în acest perimetru au dus la surparea şi nivelarea unei porţiuni importante din movilă, iar arheologii bănuiesc că ar mai putea găsi artefacte vikinge împrăştiate în perimetru.

”Deocamdată am descoperit o broşă din era Merovingiană, ceea ce indică faptul că acest gorgan a adăpostit mormântul unei femei de vază din societatea vikingă. Este o perioadă fascinantă din istoria scandinavă, din care dispunem de foarte puţine descoperiri arheologice”, a mai precizat Sauvage.