În timpul marii crize economice din anii 1930 a garantat cu averea sa împrumuturile statului român din băncile franceze și elvețiene.
Este unul dintre cei mai mari filantropi români, pornind de la donațiile importante făcute liceului unde a studiat, construirea și renovarea unor așezăminte bisericești, fonduri de studii pentru elevii și studenții săraci, propunerea (1935) ca propriul palat de pe Calea Unirii să devină sediul unei instituții de educație, până la gestul, fără precedent prin dimensiunile sale, de a dona prin testament întreaga sa avere statului român.
S-a stins din viață în 1936, în urma unei bronho-pneumonii și, odată cu el, stirpea Mihail.
Din ultima ediție ...
