Informatorii încep să dea pe goarnă Securitășii cp episcopul Iosif oferea ajutoare în bani şi materiale familiilor preoţilor aflaţi în detenţie politică; că oferea sprijin unor foşti demnitari eliberaţi din închisoare, precum generalul Paul Teodorescu, fost ministru al aerului în perioada interbelică şi ctitor al Mănăstirii „Dintr-un Lemn”; că aproba reintegrarea preoţilor eliberaţi din temniţă, atât în 1952, cât şi în 1964, la parohiile pe care aceştia le ocupaseră, deşi, nu de puţine ori,
În 1964, episcopul Iosif era acuzat că, sub păstorirea sa, numeroşi clerici se revoltaseră împotriva regimului şi chiar după ispăşirea pedepselor aceştia erau susţinuţi în continuare de el.
Se făcea referire la revolta din comuna Şuici, în care fuseseră implicaţi câţiva preoţi, sau de cea din raionul Olteţ, când au fost ridicaţi 10 preoţi, apoi de participarea unor clerici la activitatea grupului de rezistenţă Arsenescu.
Unul dintre informatorii Securității scria într-un denunț:
„Toate aceste cazuri s-au putut petrece şi pentru faptul că episcopul Iosif nu a avut o atitudine consecventă faţă de regim.
Într-un loc a făcut pe democratul, în altul pe reacţionarul şi nu putea fi altfel, căci el este ales şi aşezat episcop de criminalii de război: Ion şi Mihai Antonescu”, aflăm din articolul „Episcopul Iosif Gafton – obiectivul Bărbosul în evidențele Securității” publicat de Adrian Nicolae Petcu în ziarul Lumina din 23 ianuarie 2013.
Episcopul Iosif Gafton
Preasfințitul Iosif Gafton a fost o personalitate remarcabilă, cu o importantă contribuție culturală și chiar la nivelul Patriarhiei Române.
S-a născut la 5 decembrie 1896, în localitatea Puțeni (azi Valea Mărului), județul Galați, într-o familie de preoți.
