O colecție ornată de mozaicuri a fost descoperită lângă Ierihon
Mozaicurile fac parte dintr-un complex de clădiri mari, cu o suprafață de aproximativ 250 de metri pătrați, care a fost construit pentru prima dată cândva în secolul al VI-lea d.Hr. în timpul perioadei bizantine.
Arheologii sugerează că structura a fost probabil o biserică sau o bazilică, fapt indicat de descoperirea de reprezentări de păsări, animale și împletituri de viță de vie în podeaua mozaicată, precum și de materialele de rang înalt de marmură și pietre bituminoase folosite în construcție.
Naosul este în mare parte conservat și are o zonă de rugăciune adiacentă, unde a fost descoperită o inscripție de trei metri lungime, în limba greacă, care îi comemorează pe „Georgios” și „Nonus”, care au făcut donații pentru biserică.
În anul 635 d.Hr., Levantul a fost invadat de o armată arabă sub comanda lui ʿUmar ibn al-Khaṭṭāb și a devenit provincia Bilad al-Sham a Califatului Rashidun. După prăbușirea dominației bizantine, biserica a continuat să fie folosită pe toată durata perioadei musulmane timpurii.
Acest lucru este surprinzător, deoarece islamul a interzis afișarea imaginilor care prezintă persoane ca icoane religioase. Din cauza acestei doctrine, era obișnuit ca domnitorii musulmani să practice iconoclasmul și să desfigureze sau să distrugă imaginile și structurile religioase.
De asemenea, biserica pare să fi supraviețuit marelui cutremur din 749 din Galileea, care a distrus în mare parte orașele Tiberias, Beit She’an, Pella, Gadara și Hippos, însă, câțiva ani mai târziu, biserica a fost abandonată, iar intrarea a fost blocată în mod misterios.
În urma descoperirii, Administrația Civilă intenționează să reproducă mozaicul pentru a-l expune în situl muzeului „Bunii Samariteni”.
