În 1931, Carin Goering, soția suedeză a liderului nazist Hermann Goering, moare după ce în ultimii ani suferise de mai multe boli, precum epilepsie, tuberculoză și o inimă slabă.
Încă de la mutarea la München, alături de soțul său, cu zece ani în urmă, Carin s-a dedicat cu trup și suflet nazismului. Îl privea pe Adolf Hitler ca pe un semizeu și era chiar mai fanatică decât bărbatul ei, scrie James Wyllie în cartea sa apărută în 2019, Nevestele naziștilor.
Fanatismul se împletea la ea cu farmecul și grația, fiind o gazdă deopotrivă desăvârșită și sofisticată, ceea ce o făcea deosebit de valoroasă pentru nazism
După moarte, biografia scrisă de sora ei devine instantaneu bestseller.
Dacă ar fi apucat venirea la putere a naziștilor, Carin Goering ar fi fost fără îndoială una dintre cele mai îndreptățite la titlul de Primă Doamnă a celui de-Al Treilea Reich.
Cum Hitler își anunțase în mai multe rânduri intenția de a rămâne burlac – păstrând discreție asupra vieții sale amoroase – rămânea un loc vacant pentru o femeie care să întruchipeze idealurile femeii naziste, scrie Wyllie.
Problema era că naziștii înșiși nu aveau o idee prea clară despre rolul femeii în regimul lor. Prioritatea numărul unu era creșterea natalității, ceea ce însemna că preferau să vadă femeile mai ales în roluri casnice.
Totuși, cererile de forță de muncă din industria armamentului și necesitatea de a mobiliza întreaga societate pentru războiul total contraveneau flagrant scopului anterior.
De aceea, rata natalității a crescut foarte puțin, numărul divorțurilor a crescut foarte mult și, la începutul războiului, numărul femeilor angajate era mai mare decât cel din vremea Republicii de la Weimar.
Deși naziștii erau din principiu ostili ideii de „femeie modernă”, apărută în anii 1920, își doreau totuși să exploateze în folos propriu cultul celebrității, alimentat de radio, cinema și presă.
Dacă ar mai fi trăit, Carin Goering ar fi fost perfectă pentru rolul de „Prima Doamnă a Reichului”.
Exista însă și Gerda Bormann. Pe hârtie, scrie Wyllie, era soția nazistă perfectă. Avea nouă copii, era dedicată problemelor casnice și îi era total supusă soțului său, Martin Bormann, mâna dreaptă a lui Hitler, cu care se măritase pe când avea doar 19 ani.
