În aceste regiuni, situate inițial în Germania, iar astăzi pe teritoriul Poloniei, se află cimitirele cu cele mai multe morminte românești din Primul Război Mondial.
Cei doi ieromonahi au vizitat 11 cimitire, unde au oficiat slujba parastasului în memoria compatrioților care și-au sfârșit viața departe de țara-mamă.
Călătoria a avut ca scop și documentarea pentru un studiu dedicat mormintelor soldaților români prizonieri de război în fostele imperii German și Austro-Ungar.
Hectare de cruci
„Îți creează o impresie foarte puternică să vezi hectare întregi de cruci desfășurându-se sub ochii tăi”, a declarat pentru Basilica.ro Părintele Ieromonah Ioan Popoiu.
„Am observat o diferență clară între cimitirele din sud și cele din nord. În sud românii au morminte individuale, în timp ce în nord cimitirele sunt mai deficitar întreținute, iar prizonierii sunt înmormântați în gropi comune peste care a crescut pe alocuri pădure.
Conducătorii lagărelor din sud păreau mai interesați de deținuți decât cei din nord”, a mai menționat ieromonahul.
Pomelnicele
„Pe mine m-a impresionat faptul că în toate pomelnicele pe care le-am citit numele erau de tineri cu vârste între 25 și 35 de ani, unii chiar de 18 ani”, a spus Părintele Protosinghel Athanasie Ulea.
„Erau copii departe de părinții lor, soți departe de soțiile lor, de copiii lor mici.”
Prezentăm mai jos inventarul realizat de ieromonahii români în Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor.
Świętoszów (Neuhammer): 199 de soldați români din Primul Război Mondial, cunoscuți cu numele, dar ale căror morminte individuale nu mai există.
Łambinowice (Lammsdorf): cimitirul din afara României cu cele mai multe morminte. românești din Primul Război Mondial – 2.607 morminte, din care 2.595 cu nume, renovate de Armata Română în Anul Centenar al Marii Uniri (2018) – conform filmului documentar „2607”
Katowice (Kattowitz): 20 de români cunoscuți cu numele.
Myśłowice (Myslowitz): în cimitirul parohial sunt marcate cu nume românești 71 de pietre funerare, în cazul altor câteva existând presupunerea că sunt tot românești.
Lidzbark Warmiński (Heilsberg): 506 morminte românești, multe dintre ele identificabile după pietrele funerare, păstrate azi numai în parte, și un monument funerar (cruce din piatră) ridicat la inițiativa unor români.
Pasłęk (Preussische Holland): 160 de morminte de români în morminte imposibil de identificat. Doar în spatele noului monument funerar ridicat de curând, pe o parcelă care nu a fost nivelată și pe care a crescut o pădurice, se pot încă vedea movilele de pământ indicând vechile gropi comune.
Gdańsk (Danzig): 67 de români decedați, potrivit unei liste disponibile pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Încercarea de identificare a mormintelor din Cimitirul Memorial Zaspa și din Cimitirul Garnizoanei (Cmentarz Garnizowony) au rămas fără rezultat, parastasul având loc la crucea ridicată în oraș pentru toți cei ce au murit în Primul Război Mondial.
Tuchola: 2.447 de români, potrivit Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Din păcate cimitirul se află într-o stare gravă de degradare, păstrându-se numai câteva pietre funerare adunate în jurul unui monument închinat tuturor celor îngropați aici.
Czersk: 1.049 de români, pe nenumăratele gropi comune păstrându-se cruci având uneori tăblițe cu numele (de familie) și rangul militar a până la cinci soldați.
Czarne (aproape de vechiul lagăr german din Hammerstein, astăzi în apropierea unei garnizoane militare poloneze, pe un drum greu marcat și accesibil doar cu ajutorul localnicilor): 7 nume românești, fiindcă pietrele funerare de pe gropile comune au devenit aproape ilizibile.
Stargard Szczeciński: 23 de ostași români cunoscuți cu numele, însă pe plăcile funerare au fost identificați numai cinci dintre ei.
Românii înmormântați în aceste cimitire au fost luați prizonieri pe teritoriile românești disputate de țara noastră cu Puterile Centrale și au fost duși în lagărele din Prusia și Silezia.
Au ajuns acolo în ultimele două luni ale anului 1916, iar până la jumătatea anului următor au murit, majoritatea de foame sau de boli.
Articol preluat de pe basilica.ro
