La acea vreme, ambasadorul lui Napoleon la Constantinopol a reușit să-i înlocuiască pe Domnii Principatelor, favorabili rușilor, cu alții, prietenii Franței.
În Moldova, alesul a fost Scarlat Callimachi, care, deși numit în luna august 1806 și menținut până în octombrie același an, n-a apucat să domnească efectiv decât… o singură zi.
Aceasta este consemnată într-o veche carte bisericească – un “Kyriacodromion, ce cuprinde întru sine tâlcuirea tuturor Evangheliilor”, care conține și acte de stare civilă. Unul dintre acestea, care vorbește de un botez săvârșit de un preot de la Socola, se referă clar la domnia de doar o zi a lui Scarlat Callimachi.
Protestul rușilor
https://agoramag.ro/abonamente
Postelnicul Manolache Drăghici scrie despre această Domnie trei pagini în cartea sa “Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani” . El arată că diplomații francezi de la Constantinopol reușiseră să-l înlocuiască pe Moruzzi cu Scarlat Callimachi și că rușii au protestat împotriva acestui fapt, care era o încălcare a înțelegerii stabilită prin pacea din 1792, când s-au fixat domniile pe cinci ani.
În urma acestui protest, turcii au revenit asupra numirii, dar Scarlat Callimachi plecase din Constantinopol. Ajungând la Iași a întâmpinat ostilitatea consulului rus, iar boierii erau în mare încurcătură: “să nu iasă înaintea lui Callimachi, se temeau că va lucra sabia și toporul. Să respingă nota consulului, care-i oprea, și mai rău…”.
“Callimachi n-a luat altă măsură decât a trimis Tătari curieri la Țarigrad, care îndată i-au adus vestea mazilirii sale… Și s-au titluit Domnia aceasta de …trei zile”.
Trei zile?
Tot ca o Domnie de trei zile o socotește și V.A. Ureche în a sa “Istorie a Românilor”, unde afirmă că Scarlat Callimachi, sosind la Iași, s-a oprit la Galata, unde a așteptat în zadar țara – adică pe boieri – să i se închine după obicei…
A.D. Xenopol vorbește despre aceste evenimente ca de o Domnie de “trei zile”, fără a preciza între ce date a avut loc.
Nicolae Iorga scrie “abia la 9 septembrie 1806 se făcu la Constantinopol învestitura noilor Domni”, deși numirea lor se dăduse din luna august și Scaralat Callimachi, așteptând veștile biruințelor franceze, își ocupă tronul la Iași tocmai la 28 octombrie 1806 – odată cu intrarea lui Napoleon în Berlin, fără să știe că fusese înlocuit de Poartă câteva zile mai înainte, în urma puternicelor presiuni ruso-engleze. Iorga nu precizează câte zile a rămas efectiv pe tron Callimachi.
V.C.C. Giurescu arată în “Istoria românilor” următoarele: “Scarlat Callimachi “învestit la 24 august 1806, își face intrarea în Iași la 26 octombrie. Chiar a doua zi însă îi sosește vestea mazilirii și a restabilirii predecesorului său Alexandru Moruzzi”.
Scarlat Callimachi și-a trecut această domnie în CV, deoarece, în documentele ce a dat mai târziu, face deseori mențiunea “în anul… al celei de a doua Domnie a noastră la Moldova”, iar în “Sama Visteriei Moldovei” se găsesc sumele pe care le-a încasat în această Domnie, 177.242 lei și 24 de bani, dar pe patru zile de Domnie în octombrie 1806.
Scarlat Callimachi a mai dost domn al Moldovei de două ori, 4 august 1807 – 13 iunie 1810 și 17 septembrie 1812 – iunie 1819, și al Țării Românești între februarie și iunie 1821.
