Părea cam de 50 de ani, negricios la față, avea două pistoale la brâu și o sabie lungă, iar pe cap purta coif roșu de soldat.
În unele locuri, acest căpitan misterios, dădea ordine de capul lui, în numele lui Horia, și vorbea în locul lui.
Horia îl numea Căpitanul și în unele chestiuni trimitea pe țărani să-i ceară sfatul.
Vorbea românește, dar niciunul din cei cei care l-au văzut nu au știut cine era de fapt.
A stat printre răsculați de la 8 până la 10 noiembrie, apoi a dispărut și nu a mai fost văzut niciodată.
Cine era de unde venise acest misterios Căpitan?
El pare să confirme ipoteza marelui istoric Ioan Lupaș că Horia ar fi fost în legătură cu „Frăția de Cruce”.
Căpitanul cu chivăra roșie, în această ipoteză, ar fi fost un membru al „Frăției de Cruce”, dat lui Horia ca sprijin, până când răscoala va fi pusă pe picioare.
În legătură cu „Frăția de Cruce”
Horia a fost delegat, în trei rânduri, de țăranii lui să meargă la Viena să-i explice împăratului suferințele lor.
Drumul îl făcea pe jos și dura patru săptămâni dus și alte patru întors.
El trebuia să aștepte sosirea împăratului și Ioan Lupaș susține că în timpul acestor așteptări a intrat în legătură cu „Frăția de Cruce”, o asociație misterioasă întemeiată pe la 1770, cu scopul eliberării românilor.
Această ipoteză ar explica, de pildă, crucea de aur și pergamentul pe care Horia pretindea că i le-a dat împăratul, ca semn al începerii răscoalei.
Este cert că împăratul a luat ceva măsuri – nepuse în practică – în favoarea iobagilor.
Dar el n-a putut încuraja o răscoală care i-ar fi putut periclita situația în tot cuprinsul imperiului.
Ioan Lupaș credea că „Frăția de Cruce” i-ar fi dat lui Horia idea să lupte în numele împăratului.
Altii spun că Horia ar fi cumpărat el acele obiecte de la hala de vechituri din Viena.
Căpitanii lui Horia
Horia a fost căpitanul general al armatei de țărani.
Imediat sub el veneau trei vice-căpitani: Cloșca, pe numele adevărat Ioan Oargă, Crișan și fiul cel mare al lui Horia, Ion, în vârstă de 19 ani.
Apoi fiecare ceată își avea căpitanul ei, în total cam la optzeci, parte numiți de Horia, Cloșca și Crișan, dar cei mai mulți aleși chiar de către țărani.
Toți trebuiau să jure credință lui Horia.
Sursa: Alexandru Pândaru, Horia, Cloșca și Crișan
