Mircea Geoană, despre rolul României în contextul războiului din Ucraina: „Istoria nu mai are răbdare cu noi si cu status-quo-ul actual”
Discursul lui Mircea Geoană cu ocazia noului an universitar nu s-a adresat doar studenților și invitaților prezenți la festivitate, anumite pasaje devenind adevărate încurajări și direcții pe care țara trebuie să le parcurgă pentru a putea depăși actuala criză din Europa. Astfel, Secretarul General Adjunct al NATO consideră că România poate profita de actualul context internațional și poate deveni o putere agro-industrială europeană și mondială:
„Noi, românii, avem ceva în plus față de celelalte popoare. Avem privilegiul de a ne fi născut și de a trăi într-o țară bogată în potențial agricol si mediu natural. Acest potențial e, poate, trăsătura cea mai statornică a mândriei noastre naționale Cunoașteți cu toții povestea agriculturii românești: o puteți citi în orice supermarket, pe etichetele produselor de import. O vedem si la modul in care tranzitul grânelor din Ucraina prin Romania a afectat ecosistemul nostru. Adevărat, trăim într-o piață globalizată, iar crizele vor continua sa apară – și asta nu putem influenta decât marginal. Dar trăim sub valoarea noastră agricolă și industriala, iar fermierii si antreprenorii romani trebuie sa fie susținuți energic si explicit pentru a compensa decalajul de resurse față de competitorii lor europeni și internaționali. Și așa, cu tot talentul nostru, cu potențialul nostru, cu toate calitățile spirituale și morale pe care le ținem strâns la piept, am rămas în urmă. Am acumulat decalaje, am adunat distanțe mari între noi și statele moderne”, a declarat Mircea Geoană.
„România se află azi într-o cursă pentru recuperarea timpului istoric pierdut”
Mircea Geoană a vorbit, de asemenea, despre importanța dezvoltării ”potenţialului agro-industrial”, inclusiv prin prisma întăririi rezilienței României, ca stat membru al Alianței.
”Punerea în valoare a potenţialului agro-industrial al României trebuie să meargă mână în mână cu o nouă viziune asupra rolului mediului rural, într-un model economic si social românesc regândit. Irlanda îşi propune să îşi dezvolte mediul rural pentru a atrage 1 milion de cetăţeni din urbanul mare şi din diaspora, până în 2040. Agro-turismul poate avea o contribuţie mult mai mare la depăşirea modestei cifre de 5% aport la PIB a turismului, servind inclusiv la repopularea satului românesc şi la repatrierea celor din diaspora cu experienţă în industria ospitalităţii.
N-am să uit niciodată ce mi-a spus un îndrăgostit de România, astăzi Regele Charles al III-lea al Marii Britanii `Aveţi un patrimoniu atât de frumos, aveţi grijă de el, fiţi mândri de el. Aveţi grijă de ţara voastră!”.
Acesta este nivelul de ambiţie pe care voi, profesioniştii şi liderii domeniului, vă chem să vi-l propuneţi: România – o putere agro-industrială europeană şi mondială”, a adăugat acesta.
În final, Mircea Geoană speră că acest război va reprezenta acel șoc declanșator al energiilor autodepășirii, în România și în toată lumea democratică.
„La scară istorică, România are acum cea mai bună situație politică, economică și socială. Relativ vorbind, are cel mai democratic regim din câte a cunoscut, cea mai liberă societate, cel mai modern sistem de legi, cel mai mare nivel de trai. Face parte din Uniunea Europeană, cea mai avansată și mai invidiată comunitate statală din lume. E membru cu drepturi depline în NATO, cea mai puternică alianță militară de pe planetă. Deși progresul este incontestabil la nivel agregat și de statistică, realitatea este mai complexă. Peste 4 milioane de români și românce au părăsit si continuă să părăsească țara. Știu ca aceasta întrebare – de a rămâne sau a pleca – va frământă sau deja v-a măcinat la momentul alegerii facultății si pe mulți dintre voi. Exodul tinerilor, cuplat cu declinul demografic, vor conduce Romania la o populație de 14 milioane in 2050, pe o suprafața cat a Marii Britanii! Iar inegalitățile de dezvoltare intra-regionale si intre urbanul mare si cel mic si mediul rural sunt mai accentuate decât înaintea aderării. Serviciile publice esențiale – educație, sănătate, asistenta sociala – variază masiv, in funcție de locul nașterii, starea sociala si adresa din buletin.
Deci, și recuperarea pe care am înregistrat-o este tot relativă. Continuăm să ne măsuram față de media europeana și nu față de țările avansate din Europa. Acolo, în plutonul fruntaș și nu târându-ne pe la periferia majorității clasamentelor”.
