În expunerea de motive se arăta:
„Orbit de anumite patimi și de interesele unei politici nechibzuite, regimul trecut a rupt firul de continuitate al unei opere mari, realizată de un singur om, în mai puțin de o generație.
La cererea nemților, care nu vedeau cu ochi buni prezența unor mari uzine metalurgice în țara noastră, regimul defunct a procedat la exproprierea tuturor fabricilor realizate din nimic de d. ing. N. Malaxa și le-a pus la dispoziția unei întreprinderi create de circumstanță (Soc. Rogifer).
Experiența a dat faliment și urmările se văd abia acum când Statul are nevoie de experiența și utilajul uzinelor Malaxa, pentru a face față nevoilor grele de refacere a căilor ferate, întreprinderilor de transport, industriilor care vor asigura viața de mâine a noastră și executarea Convenției de armistițiu (…)
Îi revine d-lui Gh. Gheorgiu-Dej, ministrul comunicațiilor și lucrărilor publice, meritul de a fi curmat situația grea lăsată de regimul care n-a avut nici măcar curajul de a drege ce a stricat, chiar după ce, în parte, își recunoscuse greșeala (…)
La 13 februarie 1941, Statul Român a încheiat un acord cu concernul „Herman Goring Werke” prin care se convenea crearea unei societăți de exploatare româno-germană, Societatea Rogifer.
Scopul ei era exploatarea uzinelor Malaxa (…)
Trecând peste orice considerațiuni de drept și de adevăr, prin Decretul – Lege nr. 170 din 1941, Statul Român a preluat uzinele Malaxa printr-o așa-zisă expropriere, susținută pe pretexte dovedite în urmă, chiar sub fostul regim, ca fiind cu desăvârșire inexacte (…)
Îndeplinirea obligațiunilor luate prin Convenția de armistițiu și satisfacerea tuturor nevoilor țării impun eforturi tuturor.
Nu se poate lăsa deci un potential de valoarea uzinelor Malaxa neîntrebuințat la maximum.
Am socotit că cel mai în măsură să dea tot randamentul este însuși acel care le-a conceput, le-a creat și sub conducerea căruia aceste uzine au avut maximum de producție (…)
Posesiunea acestor uzine trebuie redată acelui care are drepturi indiscutabile asupra lor.
În acest scop, am întocmit prezentul proiect (…)
Autorizați prin jurnalul Consiliului de Miniștri, cu cel mai profund respect supunem Majestății Voastre proiectul de Decret- Lege, cu rugămintea de a-l aproba și semna.
Suntem cu cel mai supus respect, Sire, al Majestății Voastre.
Ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, GH. GHEORGHIU DEJ
Ministrul Industriei și Comerțului, PETRE BEJAN”.
