Lidera comunistă care levita și stătea de vorbă cu Iisus Hristos

 

Liudmila Jivkova a fost una dintre cele mai interesante și controversate personalități politice ale blocului comunist.

Liudmila Todora Jivkova a fost fiica liderului comunist  bulgar Todor Jivkov. Remarcată mai ales pentru eforturile sale în protejarea și promovarea artelor și culturii bulgare pe plan internațional, Jivkova a fost o personalitate controversată în interiorul blocului comunist din cauza interesului său pentru științele ezoterice și ocultismul oriental.

Iată ce le spunea ea la sfârșitul anilor 1970 elevilor unei școli primare pe care o vizitase:

„Înveșmântați-vă în focul indestructibil… Conștiința voastră să îmbrățișeze infinitul Cosmosului. Strălucirea vibrațiilor electronilor voștri să umple vasta întindere a sferelor irizate de armonia și ritmul lor. Fie care fericirea de a fi veșnic noi pe măsură ce creați să fie cel mai minunat veșmânt care scânteiază  sub efectul vibrant al armoniei hepta-modale a Eternității.”

Liudmila Jivkova s-a născut la Sofia în 1942. A absolvit istoria la Universitatea din capitală (1965) și istoria artei la Universitatea din Moscova (1970), apoi a studiat istoria relațiilor turco-bulgare la Colegiul St. Anthony de la Oxford.

După moartea mamei sale, Mara Maleeva, în 1971, Jivkov a învestit-o pe fiica sa cu rolul de „Primă Tovarășă” a țării, iar Liudmila își începe cariera politică.

Începe chiar din acel an, ca vicepreședintă a Comitetului pentru Relații Culturale Internaționale.

Din 1975, a fost numită în fruntea Comitetului bulgar pentru Cultură, răspunzând de educație, cultură și știință. În aceste calități, ea a deschis Bulgaria către culturile străine și a avut un rol pozitiv în dezvoltarea artelor.

„Natura a creat toate condițiile pentru ca omul să corespundă cu mediul său”, afirma ea într-un interviu. „Problema este de a asigura ca omul să se dezvolte de o manieră globală și să-și folosească potențialul. Orice individ are posibilități creative.”

Ocazional, pe fondul unui limbaj și unor concepții tot mai marcate de ezoterism, apar și influențe ale internaționalismului comunist: în 1976, ea spunea că „nu există o țară unde talentele poporului să fie mai pline de efervescență iar arta cinematografică atât de dezvoltată ca în Coreea (de Nord)”.

În același an este promovată în Comtetul Central al Partidului Comunist Bulgar, iar din 1979 devine membră a Biroului Politic Executiv, cercul cel mai restrâns al puterii.

Această înaltă poziție politică va intra în contradicție cu evoluția sa spirituală.

În 1973, pe când tatăl său era plecat din țară, mașina de lux a Liudmilei a intrat în coliziune cu un alt vehicul, rănind-o grav la cap. În convalescență, ea a renunțat la medicina clasică optând pentru remediile tradiționale și pe bază de plante. Va declara ulterior că acesta a fost momentul în care a cunoscut-o pe Baba Vanga, celebra proorociță a Bulgariei.

Mai târziu, Jivkova va descoperi cu interes credințele și misticismul băștinașilor americani, mai ales ale celor din Mexic.

În această perioadă, ea va călători mult prin lume, fie însoțindu-l pe tatăl său fie singură. Va vizita adesea India și Nepalul, unde, așa cum le va destăinui prietenilor, va învăța nu doar meditația ci și… levitația.

Cei care au cunoscut-o relatează despre interesul ei pentru teosofie, hinduism, buddhism, sufism, parapsihologie, yoga, Madam Blavatski, Gurdiev. Unii vorbesc despre ședințele sale de meditație și spiritism în care vorbea cu tot felul de personalități, de la Napoleon la… Iisus Hristos.

Motto-ul său, care a devenit și cel al artelor și educației din Bulgaria, era „Unitate, Creativitate, Frumusețe”.

Liudmila Jivkova a murit în 1981 la 38 de ani de o tumoare pe creier. Au circulat zvonuri neconfirmate că ar fi fost ucisă, deoarece pasiunea sa excesivă pentru ezoterism era contrară eticii și echității socialiste și materialismului dialectic și istoric.

Cauza oficială a decesului a fost hemoragia cerebrală. Unii au sugerat că în accidentul de mașină din 1973 ar fi fost la originea morții sale, opt ani mai târziu.

Alții spun că a murit în urma unei otrăvi cu acțiune lentă.

Există o seamă de mărturii care afirmă că în săptămânile dinaintea morții era deprimată și se întorsese la medicina clasică, luând pastile de dormit.

Alții susțin că înainte de a muri le repeta celor din jur formula ei favorită: „Amintiți-vă de mine ca de un foc!”